Author Archives: Centrul PAX

Teama de respingere afectează relațiile

Psiholog Alina Buza

Autor

Psih. Alina Buza

Psihoterapeut

Colaborator Centrul PAX

TratamentAnxietate.ro

Cu toții avem o nevoie fundamentală de a crea legături apropiate cu alți oameni. Și cu toții ne temem, firește, din când în când, de respingere. Unii dintre noi – cu precădere cei care au suferit experiențe dureroase în trecut – au însă o sensibilitate ridicată la respingere. Asta înseamnă că anticipăm, identificăm sau reacționăm exagerat la pericole care nu există. Are sens ca, după experiențe dureroase, să devenim mai vigilenți și mai precauți cu privire la relațiile noi și uneori e bine să fim așa. Se poate întâmpla însă și să ne protejăm prea tare și atunci tindem să nu ne mai permitem doza de vulnerabilitate necesară pentru crearea unei legături apropiate. Știm că facem asta atunci când observăm că ne purtăm ca și cum o interacțiune nouă n-ar fi decât o repetiție a experiențelor de respingere din trecut și, poate că, regăsim câteodată pe chipul unui om nou trăsături ale celor care ne-au respins. În asemenea circumstanțe, putem uita că nici oamenii, nici trecutul, nu prea sunt repetitivi. În definitiv, în loc să ne protejeze de respingerea celorlalți, această sensibilitate poate avea efectul opus, păstrând distanța dintre noi. Bineînțeles că și dacă avem o sensibilitate ridicată la respingere valorizăm apropierea în interacțiunile sociale, dar temerile ne fac să le evităm. Această încercare de a evita respingerea prin distanțare mai degrabă decât prin căutarea intimității creează un cerc vicios dureros: evităm apropierea după care tânjim.

Meehan și colegii săi (2018) și-au propus să identifice care sunt mecanismele din spatele acestor comportamente. Ei au investigat în ce măsură sensibilitatea la respingere influențează relația dintre modul în care percepem comportamentul și emoțiile persoanei cu care interacționăm și propriul comportament în acea interacțiune. Așadar, au realizat un studiu în care 244 de persoane și-au evaluat timp de o săptămână interacțiunile sociale. Participanții nu au evaluat fiecare interacțiune, ci au ales cel puțin 3 interacțiuni în decursul unei zile, care aveau o durată de cel puțin 5 minute. Au evaluat interacțiunile pe baza a 2 diagrame, accesibile online:

  • mai întâi au evaluat comportamentul interpersonal (propriu și al interlocutorului) într-o diagramă cu 2 dimensiuni – agency (comportament activ, implicat) pe axa verticală (dominant/submisiv) și comuniune pe axa orizontală (rece-certăreț/cald-agreabil).
  • Apoi au evaluat starea afectivă (proprie și pe cea a interlocutorului) pe baza altei diagrame cu 2 dimensiuni – arousal pe axa verticală (activ-energic/tăcut-pasiv) și valența pe axa orizontală (trist-supărat/fericit-mulțumit).
  • De asemenea, cercetătorii au măsurat sensibilitatea la respingere a participanților, cerându-le să își imagineze 18 scenarii în care îi solicitau ceva unei persoane apropiate (ex. să spele vasele după cină sau să invite pe cineva la o cafea) și apoi să evalueze: a) gradul de îngrijorare sau anxietate pe care l-ar simți, b) dacă s-au gândit că interlocutorul le va respinge solicitarea.

În total, participanții au raportat 5230 de interacțiuni, aproape fiecare participant raportând date din cel puțin 18 interacțiuni.

Pe baza datelor obținute, Meehan și colegii săi (2018) au analizat cum au variat comportamentele și emoțiile participanților în interacțiunile sociale, în funcție de nivelul lor de sensibilitate la respingere.

În ceea ce privește comportamentul interpersonal, rezultatele au arătat că persoanele cu sensibilitate ridicată la respingere au dificultăți în a percepe când o altă persoană le răspunde într-o manieră pozitivă și, în consecință, tind să nu îi răspundă interlocutorului la fel de pozitiv. Autorii notează că, percepția că interlocutorul răspunde într-o manieră pozitivă este un indicator social esențial în interacțiuni, deoarece încurajează și cealaltă persoană să continue o conversație, ducând la o întărire reciprocă a emoțiilor pozitive și a comportamentului de implicare activă. De exemplu, într-o interacțiune în care interlocutorul are un comportament activ, dominant, o persoană cu sensibilitate scăzută la respingere răspunde în aceeași manieră implicată și activă. În schimb, o persoană cu sensibilitate ridicată la respingere va avea un comportament submisiv și se va retrage atunci când interlocutorul pare să conducă interacțiunea, în loc să se angajeze în interacțiune în aceeași manieră activă.

Din perspectivă afectivă, persoanele cu sensibilitate ridicată la respingere au reacționat pozitiv numai dacă au perceput interlocutorul ca fiind o persoană caldă. În schimb, au avut o atitudine rece, neprietenoasă dacă au perceput că interlocutorul a fost mai tăcut sau că a avut emoții negative. Cei cu sensibilitate ridicată la respingere ”citesc” în atitudinea distantă sau în emoțiile negative ale interlocutorului, un mesaj purtător de respingere. Încercând să o evite adoptă o atitudine defensivă, denigrând interlocutorul, retrăgându-se emoțional sau acționând într-o manieră ostilă. Ironia este, spun autorii, că ”anxietatea celor cu sensibilitate ridicată la respingere îi face să se poarte cu răceală față de o persoană care este într-o stare emoțională negativă, deoarece nu pot să vadă dincolo de propria temere că emoțiile negative ale persoanei au legătură cu ei. Astfel, cei cu sensibilitate ridicată la respingere nu reușesc să se poarte într-o manieră caldă, care i-ar ajuta pe cei aflați în distres să se liniștească ori să repare interacțiunea dintre ei.” Până la urmă, cu această atitudine, atrag exact respingerea de care se păzesc. Trăiesc, în consecință, mai multe emoții negative și au relații mai puțin împlinitoare.

Sensibilitatea ridicată la respingere nu este însă o condamnare. Modurile în care putem dezvolta un comportament mai activ/dominant în interacțiuni vor fi abordate într-un articol viitor.

Referințe

Meehan, K. B., Cain, N. M., Roche, M. J., Clarkin, J. F., & De Panfilis, C. (2018). Rejection sensitivity and interpersonal behavior in daily life. Personality and Individual Differences, 126, 109-115.


Fatal error: Cannot redeclare the_content_mod2() (previously declared in /home/rtra0947/public_html/wp-content/themes/twentytwelve/content.php:23) in /home/rtra0947/public_html/wp-content/themes/twentytwelve/content.php on line 34