Author Archives: Centrul PAX

Neurofeedback: terapia anxietății prin observarea și antrenarea activității creierului

Psiholog Liviu Crisan

Autor

Psih. Liviu G. Crișan

Psiholog clinician și psihoterapeut

Expert Centrul PAX

TratamentAnxietate.ro


În aprilie 2013, un grup de cercetare de la Universitatea Yale, SUA a publicat un studiu impresionant în revista Translational Psychiatry în care au arătat că aparatul RMNf poate fi utilizat ca o modalitate viabilă prin care oamenii cu probleme de anxietate să-și observe și să-și antreneze în mod direct creierul pentru reducerea simptomelor. Înainte de a discuta metoda de studiu și implicațiile sale vom face o scurtă introducere în ce este RMNf.

RMNMetodele de imagistică cerebrală, precum RMN și CT, sunt deja bine cunoscute populației. Dezvoltate în urmă cu doar câteva decenii, sunt astăzi larg utilizate în practica medicală și în cercetările de neuroștiințe pentru investigarea structurii creierului în relație cu diverși factori fiziologici sau psihologici (de exemplu ne permit să răspundem la întrebarea: „Ce structuri din creier suferă modificări atunci când o persoană dezvoltă o boală mintală?”).

creierRecent, o metoda mai avansată de analiză a creierului, denumită RMNf (se citește „RMN funcțional”) permite cercetătorilor să observe nu doar structura creierului, ci și modul în care acesta funcționează în timp real. Este similar EEG-ului, doar că în loc de activitate electrică, se înregistrează schimbările în circulația și oxigenarea sângelui atunci când un om realizează o anumită activitate. Aceste înregistrări se pot urmări pe un ecran într-o serie de imagini colorate care arată intensitatea activității creierului (culori apropiate de albastru/verde înseamnă activitate diminuată, culori apropiate de roșu/galben înseamnă activitate intensă). De exemplu, imaginea de mai sus arată în ce regiuni se intensifică activitatea creierului atunci când o persoană citește o listă de cuvinte („carte”, „masă”,„laptop” etc.).

Grupul de cercetare de la Yale a investigat dacă acest aparat, RMNf, poate fi folosit ca instrument de neurofeedback pentru persoanele cu anxietate. „Neurofeedback” denumește orice procedură prin care un om poate să-și observe în timp real activitatea creierului. De exemplu, în viața de zi cu zi oamenii nu știu cum funcționează creierul lor atunci când au un episod de anxietate. Folosind RMNf, oamenii pot observa pe un ecran cum anumite regiuni din creier devin foarte active. Apoi, vor exersa anumite proceduri de relaxare și de control mental (tehnici standard preluate din psihoterapia cognitiv-comportamentală) și vor urmări pe ecran efectul lor asupra acelor regiuni cerebrale. Dacă realizarea unei tehnici produce o diminuare a activității creierului în regiunile asociate cu episodul de anxietate, oamenii vor învăța că aceea este tehnica cea mai eficientă pentru ei și vor continua s-o practice. Observarea directă a efectului tehnicilor asupra creierului îi motivează puternic pe oameni și îi ajută să învețe exact ceea ce au nevoie și să aplice tehnicile cât mai eficient.

Studiul a fost realizat pe 23 de persoane, 12 fiind supuse la procedura de neurofeedback și 11 la procedura placebo (aceștia au constituit lotul de control). Aceste persoane aveau anxietate de contaminare crescută (adică o teamă persistentă de a fi contaminat cu microbi prin atingerea unor obiecte sau animale, inhalarea unor substanțe sau simpla prezență într-un anumit mediu sau în apropierea unor anumite persoane). Din studii anterioare, cercetătorii au știut că în creierul persoanelor cu acest tip de anxietate, regiunea COF (cortex orbitofrontal – se află în partea din față a creierului, chiar deasupra ochilor – vezi imagine de mai jos) este mult mai activă decât în mod normal.

Orbitofrontal

Prin urmare, participanții au fost învățați să-și controleze în mod direct activitatea din COF în timp ce se uitau pe un ecran la o serie de imagini ce le trezeau anxietate (ex. imagini cu iarba dintr-un câmp). Tot pe ecran ei puteau viziona cât de activă era regiunea COF și cât de bine reușeau să o controleze. Dacă graficul activității din COF se făcea roșu (activitate intensă), atunci participanții știau că trebuie să aplice o strategie de control mental până când graficul se face din nou albastru (activitate redusă) – vezi imaginea de mai jos.tp201324f1

După mai multe sesiuni de antrenament, cercetătorii au descoperit nu doar că participanții reușeau să-și controleze mai bine anxietatea, ci și că în creierul lor s-au produs modicări semnificative în conectivitatea neuronilor din regiunea COF și alte regiuni asociate cu controlul emoțiilor. Aceste modificări neuronale persistă și după întreruperea antrenamentului cu neurofeedback și se asociază cu ameliorarea stării de sănătate mentală a participanților.

Rezultatele studiului sunt foarte încurajatoare și validează idealul multor cercetători din domeniul neurofeedback-ului: în viitorul apropiat, când metodele de neuroimagistică vor fi mai avansate și mai accesibile, oamenii vor putea să își exerseze un control mental mai bun asupra problemelor emoționale primind feedback direct de la activitatea creierului lor. Vor fi oare și aplicații smartphone care să ne permită să facem acest lucru?

Articolul poate fi consultat online gratuit aici: click (se deschide în fereastră nouă)

Cauze și mediatori ai anxietății și depresiei

Psiholog Liviu Crisan

Autor

Psih. Liviu G. Crișan

Psiholog clinician și psihoterapeut

Expert Centrul PAX

TratamentAnxietate.ro


Articol_anxietate_depresie

Un studiu recent publicat în revista de specialitate PloS ONE arată că cele mai puternice surse de anxietate și depresie sunt: istoricul familial al unei boli mintale, deprivarea de relații sociale și un istoric de evenimente de viață traumatice. Dintre acestea trei, evenimentele de viață traumatice au cel mai mare impact asupra simptomelor psihologice.

Cercetătorii nu s-au uitat însă doar la impactul istoricului de viață asupra anxietății și depresiei, ci și dacă această relație este mediată de factori psihologici. Cu alte cuvinte, și-au pus întrebarea: Toți oamenii expuși la evenimente de viață traumatice vor suferi de anxietate și depresie, sau experiențele oamenilor sunt influențate de anumiți factori psihologici? Analizele de mediere realizate de grupul de cercetare britanic au scos la iveală următoarele rezultate: chiar dacă istoricul de viață poate produce anxietate și depresie, factorii psihologici sunt cei care fac diferența atunci când te uiți la intensitatea acestor simptome. Mai exact, cercetătorii au descoperit că anumite variabile psihologice (lipsa unui stil de coping adaptativ, ruminarea și auto-învinovățirea) mediază puternic relația cauzală dintre evenimentele de viață traumatice și simptomele de anxietate și depresie. Cu alte cuvinte, modul de gândire în care oamenii reflectă asupra evenimentelor de viață și asupra propriei persoane determină impactul pe care traumele și problemele sociale sau familiale le au asupra simptomelor de anxietate și depresie.

Concluzia cercetătorilor britanici este în acord cu un număr tot mai mare de studii clinice care arată că factorii psihologici joacă un rol fundamental în dezvoltarea problemelor de sănătate mintală și fiziologică. Aceste date sunt încurajatoare din următorul punct de vedere: Nu putem schimba istoricul de viață al unui individ, dar îl putem ajuta să își schimbe modul de gândire. Astfel, sunt mai mari șansele ca evenimentele traumatice să nu îl afecteze atât de mult încât să dezvolte probleme de anxietate sau depresie. Într-adevăr există deja numeroase studii de psihologice clinică care au confirmat că variabilele psihologice critice pentru dezvoltarea anxietății și depresiei, precum cele identificate în acest studiu, pot fi modificate cu succes prin procedurile de psihoterapie cognitiv-comportamentală.

Studiul publicat în Octombrie 2013 a fost realizat de un grup de cercetare condus de Prof. Peter Kinderman de la Institutul de Psihologie al Universității Liverpool, având un eșantion de 32.000 de oameni (cel mai mare studiu de acest fel din Marea Britanie). Astfel de cercetări sunt binevenite, dat fiind că problemele de sănătate mintală sunt cauza principală de dizabilitate în EU. De exemplu, în Marea Britanie se estimează că 1 din 4 oameni suferă de o problemă de sănătate mintală, ceea ce aduce costuri anuale directe de 41.8 mld de lire, iar costurile economice datorate productivității reduse la locul de muncă se estimează a fi și mai mari.

Articolul este disponibil online gratuit la adresa: click aici (fereastră nouă)

Citat Winston Churchill, despre curajul de a continua

Viața noastră este o luptă continuă, un drum cu suișuri și coborâșuri pe care îl parcurgem fără să știm exact unde ne va duce. O reușită nu ne va garanta succesul în viitor și nu înseamnă că nu ne vom mai confrunta cu alte probleme. Din fericire însă, așa cum succesul nu este etern, nici eșecul nu este!

Uneori ne blocăm în fața obstacolelor și nu reușim să mai vedem o scăpare. Trăim zi de zi cu anxietatea și ajungem să credem că nu o vom putea controla vreodată. Și totusi, de câte ori nu ne uităm în urmă și descoperim că am reușit să trecem prin cele mai dificile momente, fiind noi înșine surprinși de puterea pe care o avem? De câte ori nu ne-am simțit paralizați de un atac de panică, însă am trecut cu bine de el? Viața este o luptă și trebuie să învățăm să ne bucurăm de fiecare succes și să ne păstrăm curajul pentru a face față fiecărei înfrângeri. Aceasta este singura certitudine: trebuie să continuăm să mergem înainte.

Citat Winston Churchill

Marie Curie, despre progres

Confruntarea anxietății nu este o luptă ușoară. Vor fi mereu urcușuri și coborâșuri, momente de curaj și momente de deznădejde. Este important ca aceste lucruri să fie cunoscute și să le acceptăm ca făcând parte din drumul spre schimbare. Nimeni nu poate să îți ia anxietatea cu mâna. Tratamentul este un drum lung pe care trebuie să îl parcurgi zi de zi, confruntându-te cu situațiile inconfortabile, rupând șirul gândurilor care te descurajează, relaxându-ți corpul și mintea atunci când te copleșește frica. Este un drum lung și se poate întâmpla să nu simți câștigul pe care îl primești la fiecare pas. Ai însă răbdare cu tine! Din când în când, te vei uita înapoi și vei găsi că ai făcut un progres foarte mare – nu mai amâni să faci lucrurile care altădată te înspăimântau, nu te mai consumă îngrijorările de altădată, nu mai simți că pierzi controlul. Aceste momente îți vor da multă energie să continui drumul tău spre progres!

Citat Marie Curie

Napoleon Hill, despre limite

Anxietatea cronică ne limitează gradele de libertate – ne cere să fim precauți, să evităm riscurile, să ne îndoim de noi înșine și să supra-analizăm incertitudinile. Cuprinși de anxietate, evităm, în mod repetat, să ne confruntăm cu situațiile provocatoare, inconfortabile, nesigure, schimbând astfel puțin câte puțin din libertatea noastră pentru un plus de confort, de control, de certitudine. Așa ajungem să renunțăm să ne mai atingem scopurile, renunțăm să ne mai urmăm valorile, căci luăm limitele impuse de propriile anxietăți ca realitate și acceptăm, în baza lor, trăirea unei vieți alterate.

Mintea noastră este cea care a trasat aceste limite! Să nu uităm niciodată acest lucru. Viața pe care o trăim este rezultatul modului în care ne-am negociat trăirea anxietății. Dacă nu ești mulțumit de viața pe care o trăiești, este în puterile tale să o schimbi. În mintea ta trebuie să produci schimbarea pe care vrei să o trăiești, iar primul pas este să-ți faci o idee foarte clară despre ea.

Privește-te dincolo de limite! Vizualizează cât mai viu omul care îți dorești să fii, urmărește-i faptele, ascultă-i gândurile! Sunt toate în orizontul propriilor capacități. Îmbrățișează emoția caldă care te învăluie atunci când te vezi fiind acel om. Pentru asta trebuie să lupți! Păstrează acest obiectiv în fața ochilor, atunci când te încolțește anxietatea, căci acolo sunt adevăratele tale limite! Pășește-te într-acolo, în fiecare zi, chiar și câte puțin!

Citat Napoleon Hill

Kierkegaard, despre viață

De multe ori se întâmplă să ne împotmolim în trecut, tot încercând să înțelegem de ce s-au întâmplat lucrurile care s-au întâmplat, de ce nu am făcut lucrurile pe care am vrut să le facem sau, dimpotrivă, de ce am acționat într-un mod greșit. Uneori aceste reflecții îndelungate ne pot aduce o viziune mai amplă asupra lumii noastre, asupra sinelui și asupra celorlalți, dar, pe de altă parte, pot și să ne facă prizonierii trecutului. Trebuie să balansăm modul în care ne privim viața. Vorbele lui Kierkegaard exprimă foarte puternic acest lucru! Avem o singură viață și ea nu poate fi trăită decât privind înainte. Așadar, să nu lăsăm prezentul și viitorul să devină note de subsol pentru trecut.

Citat Kierkegaard

Emerson, despre eroi și curaj

Adesea se întâmplă să ne descurajăm atunci când ne luptăm cu fricile noastre și să ne pierdem încrederea în propriile puteri. Luăm senzațiile neplăcute (tremurul mâinilor, nodul din gât, agitația inimii, măcinarea stomacului) ca dovezi că nu putem face față confruntării și atunci renunțăm, ne considerăm lași și acceptăm o viață alterată. Însă lupta cu anxietatea nu este peste puterile noastre! A înfrunta anxietatea nu înseamnă să faci acte de bravadă, să îți ignori stările și limitele. Dimpotrivă, înfuntarea anxietății se face în primul rând în sfera vieții noastre cotidiene. Se face progresiv, stabilindu-ți ca obiectiv să ieși din zona de confort și să tolerezi anxietatea, incertitudinea, riscul puțin mai mult, peste pragul la care te-ai obișnuit să renunți. Continuă să faci acest lucru și vei vedea că zona ta de libertate va crește și anxietatea va fi mai puțin apăsătoare. Fii eroul vieții tale!

Citat Dalai Lama