Category Archives: Resurse

Presiunea de a nu afișa emoțiile negative la locul de muncă poate duce la anxietate, epuizare emoțională și nemulțumire în relația de cuplu

Psiholog Paula Stroian

Autor

Psiholog Paula Stroian

Colaborator Centrul PAX

TratamentAnxietate.ro

Pentru mulți angajați, locul de muncă vine cu presiunea constantă de a menține o atitudine pozitivă și de a ascunde emoțiile negative atunci când interacționează cu clienții sau cu colegii. Scopul acestei norme este de a limita probabilitatea apariției conflictelor și menținerea unei imagini de profesionalism. Deși organizația poate beneficia de pe urma unei astfel de norme, pentru angajați nu este deloc ușor să mențină pe termen lung un comportament “de suprafață”. Ce probleme pot aparea în timp dacă angajații sunt presați să-și ascundă mereu emoțiile? se întreabă specialiștii în psihologie.

O serie de studii (vezi comportamentdesuprafataaici, aici și aici) arată că disimularea trăirilor emoționale la locul de muncă poate amplifica încărcătura emoțională resimțită de angajați și se asociază cu efecte negative asupra stării de sănătate. Din acest motiv, un grup de cercetători de la Universitatea din Pennsylvania, Statele Unite, au dorit să investigheze dacă efectele disimulării emoțiilor la serviciu se extind și dincolo de locul de muncă. Mai precis, studiul a urmărit legătura dintre acest tipar de comportament al angajaților și satisfacția în cuplu raportată de partenerii lor de viață. Autorii au pornit de la ideea că presiunea de a apărea bine dispus și de a masca emoțiile negative la locul de muncă poate să aibă un impact negativ asupra sănătății emoționale a angajatului și să influențeze, indirect, și comportamentul de acasă al acestuia.

Cercetătorii au administrat chestionare unui număr de 197 de manageri de hotel, precum și partenerilor de viață ai acestora. Managerii au fost întrebați despre frecvența cu care trebuie să se comporte disimulat la serviciu și despre starea lor emoțională, iar partenerii de viață trebuiau să raporteze cât de mulțumiți sunt de comportamentul de acasă al soțului sau soției.

Așa cum au prezis autorii, cu cât nevoia de a manifesta un comportament de suprafață la serviciu era mai mare, cu atât managerii declarau că sunt mai epuizați emoțional și, în consecință, și nemulțumirea cu relația a partenerului lor de viață era mai ridicată. Este posibil ca nevoia de a economisi resurse emoționale să îi facă pe angajați să devină mai puțin implicați în relația de cuplu. Ceea ce este interesant este că epuizarea emoțională se datorează, conform studiului, anxietății pe care angajații o acumulează atunci când trebuie să își mascheze emoțiile. Presiunea de a pozitiv și de a nu exprima emoții negative în fața colegilor, a superiorilor sau a clienților poate crea anxietate de la un moment dat, spun autorii, probabil din cauza îngrijorării de a nu pierde controlul la serviciu. Iar dacă angajații resimt această anxietate pentru perioade lungi de timp, există șanse mai mari ca aceștia să ajungă la epuizare emoțională.

Autorii concluzionează că felul în care ne raportăm la ideea de a ne masca emoțiile la serviciu este extrem de important pentru cum ne simțim și cum ajungem să ne comportăm cu ceilalți. Dacă avem încredere că putem să ne reglăm corespunzător emoțiile în astfel de situații și nu suntem stresați atunci când trebuie să manifestăm tact, nu vom resimți la fel de multă anxietate, nu ne vom epuiza emoțional și vom funcționa mai bine. De asemenea, cercetătorii ne recomandă să ne luăm mici pauze la serviciu în care să interacționăm cât mai natural cu colegii. Astfel de comportamente ne pot ajuta să ne “reîncărcăm bateriile și să devenim mai stăpâni pe emoțiile noastre în situații profesionale. O altă recomandare importantă este să ne manifestăm autentic în mediul de acasă și să comunicăm deschis cu membrii familiei. Procedând astfel, este probabil să scădem tensiunea acumulată la serviciu și să îmbunătățim totodată și nivelul de satisfacție în cuplu al partenerului de viață.

 

Bibliografie

Hülsheger, U. R., & Schewe, A. F. (2011). On the costs and benefits of emotional labor: A meta-analysis of three decades of research. Journal of Occupational Health Psychology, 16, 361–389.

Krannitz, M. A., Grandey, A. A., Liu, S., & Almeida, D. A. (2015). Workplace surface acting and marital partner discontent: Anxiety and exhaustion spillover mechanisms

Pugh, S. D., Groth, M., & Hennig-Thurau, T. (2011). Willing and able to fake emotions: A closer examination of the link between emotional dissonance and employee well-being. Journal of Applied Psychology, 96, 377–390.

Wagner, D. T., Barnes, C. M., & Scott, B. A. (2014). Driving it home: How workplace emotional labor harms employee home life. Personnel Psychology, 67, 487–516

Presiunea de a fi constant conectaţi la reţelele de socializare i-ar putea face pe adolescenţi mai anxioşi şi deprimaţi

Un studiu prezentat în cadrul conferinţei anuale a Societăţii Britanice de Psihologie din 2015 susţine că nevoia de a fi în permanenţă disponibili şi de a răspunde 24/7 la mesajele şi notificările primite pe conturile de pe reţelele de socializare poate duce la depresie, anxietate şi la o scădere a calităţii somnului în rândul adolescenţilor.

Pentru realizarea studiului, cercetătorii Dr. Heather Cleland Woods şi Holly Scott de la Universitatea din Glasgow  au aplicat chestionare unui număr de 467 de adolescenţi. Acestea erau menite să investigheze utilizarea în general a reţelelor de socializare, cât şi utilizarea acestora pe timpul nopţii. În plus, au fost măsurate şi calitatea somnului, stima de sine, anxietatea, depresia şi nivelul de implicare emoţională a adolescenţilor respectivi în reţelele de socializare. Gradul de implicare emoţională este relaţionat cu presiunea resimţită de a fi disponibili nonstop şi anxietatea de a nu răspunde imediat la ceea ce s-a postat sau la mesajele pe care le primesc.

Rezultatele indică faptul că utilizarea în general a reţelelor de socializare şi utilizarea pe timpul nopţii a acestora împreună cu gradul de implicare emoţională au fost relaţionate cu o calitate a somnului mai scăzută, stima de sine diminuată şi un nivel ridicat de anxietate şi depresie.

Deşi utilizarea în general a retelor de socializare afectează calitatea somnului, se pare că cei care sunt conectaţi pe timpul nopţii sunt cei mai afectaţi. Aceste rezultate sunt şi mai evidente în cazul persoanelor care sunt mai implicate emoţional.

Dr. Cleland Woods explică faptul că adolescenţa este o perioadă caracterizată printr-o vulnerabilitate crescută pentru apariţia depresiei şi a anxietăţii, iar o calitate slabă a somnului poate contribui la dezvoltarea acestor probleme. Există tot mai multe dovezi care susțin legătura dintre utilizarea reţelelor de socializare şi alterarea stării de sănătate, în special în timpul adolescenţei, însă cauzele sunt încă necunoscute.

Astfel, anxietatea şi depresia se pot accentua în timpul adolescenţei în rândul celor care utilizează reţelele de socializare pe timpul nopţii, mai ales dacă aceştia sunt foarte implicați emoţional şi se simt presaţi să răspundă la orice mesaj, la orice oră. Această relaţie pare să fie mediată şi de afectarea calităţii somnului.

Referinţe:

British Psychological Society. (2015, September 11). Pressure to be available 24/7 on social media causes teen anxiety, depression: The need to be constantly available, respond 24/7 on social media accounts can cause depression, anxiety.

Sedentarism și anxietate – există o legătură?

Psiholog Paula Stroian

Autor

Psiholog Paula Stroian

Colaborator Centrul PAX

TratamentAnxietate.ro

Un număr însemnat de studii constată o legătură între sedentarism și probleme medicale precum diabetul, obezitatea sau problemele cardiace. Cercetătorii de la Centrul de Cercetare a Activității Fizice și a Nutriției de la Universitatea Deakin din Australia au fost interesați să vadă dacă sedentarismul se poate asocia și cu probleme de sănătate mintală, cum ar fi anxietatea. Conform lui Megan Teychenne, directorul de cercetare al centrului, atât anxietatea, cât și comportamentul sedentar înregistrează creșteri la nivelul societății moderne, astfel că echipa sa și-a pus problema dacă ar putea exista o legătură între acești doi factori.

12957409_1126758117376068_2000248873_nÎn acest scop, cercetătorii au evaluat rezultatele a nouă studii care investigau în mod specific legătura dintre sedentarism și anxietate. Studiile vizau diverse comportamente sedentare, printre care privitul la televizor, utilizarea calculatorului, statul așezat în timpul transportului, la serviciu, precum și timpul total petrecut stând jos de-a lungul unei zile. Două dintre studii au inclus copii și adolescenți, restul de șapte referindu-se la adulți.

În cinci dintre studii, sedentarismul fost asociat cu un risc crescut de anxietate. Patru studii au identificat o legătură între timpul total petrecut stând jos și riscul de a dezvolta anxietate. În ceea ce privește contribuția timpului petrecut în fața televizorului și a calculatorului, rezultatele sunt mai puțin concludente, însă unul dintre studii a arătat că 36% dintre elevii de liceu care petreceau mai mult de două ore pe zi în fața calculatorului sau a televizorului manifestau un risc semnificativ mai crescut de a fi anxioși decât cei care petreceau sub două ore.

Echipa de cercetare afirmă că legătura dintre comportamentul sedentar și anxietate s-ar putea datora tulburărilor de somn, izolării sociale sau problemelor survenite la nivel metabolic din cauza sedentarismului. Cauzele nu sunt insă cunoscute cu precizie. Puține studii au reușit, până acum, să testeze în mod direct relația cauzală dintre anxietate și comportamentul sedentar.

Ceea ce știm, însă, dintr-o serie de alte cercetări realizate până în prezent, este că exercițiul fizic este o modalitate eficientă de a diminua anxietatea. Un studiu citat adesea în literatură, realizat în 2001 de un expert de la Universitatea din Liverpool, Peter Salmon, inventariază modalitățile prin care exercițiul fizic duce la scăderea anxietății. Autorul arată că mișcarea influențează starea de bine prin efectul asupra sentimentului de eficacitate personală și de mobilizare și prin faptul că promovează integrarea socială. Mai mult decât atât, exercițiul fizic are efecte antidepresive și anxiolitice, favorizând modificări chimice benefice la nivelul creierului (de exemplu, producția de noradrenalină și opioizi), și îmbunătățind, totodată, rezistența la stres.

Așadar, exercițiul fizic este, fără îndoială, o alternativă la comportamentul sedentar inclusiv pentru cei care sunt expuși la probleme de anxietate. Chiar dacă încă nu se cunoaște precis felul în care sedentarismul poate conduce la anxietate, o bună modalitate de a-i contracara efectele negative, susținută atât de știință, cât și de intuiția noastră, este să începem să facem mai multă mișcare.

Bibliografie

Salmon, P. (2001). Effects of physical exercise on anxiety, depression, and sensitivity to stress: a unifying theory. Clinical psychology review, 21(1), 33-61. Disponibil online la http://citeseerx.ist.psu.edu/viewdoc/download?doi=10.1.1.454.814&rep=rep1&type=pdf

Teychenne, M., Costigan, S. A., & Parker, K. (2015). The association between sedentary behaviour and risk of anxiety: a systematic review. BMC public health,15(1). Disponibil online la http://bmcpublichealth.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12889-015-1843-x

Utilizarea telefonului mobil: este o problemă pentru sănătatea mentală?

Pe zi ce trece, tot mai Utilizarea telefonului mobilmulte persoane sunt conectate la internet şi la tehnologie. Mai mult de jumătate din populaţia globului foloseşte telefoane mobile. Din acest motiv, efectele utilizării internetului şi a diverselor forme de tehnologie au devenit un subiect de interes atât pentru populaţia generală, cât şi pentru cercetători.

Mulţi cercetători din domeniul psihologiei încearcă să răspundă la întrebarea: “Ce impact are utilizarea tehnologiei comunicării şi informaţiei asupra stării noastre de sănătate mentală?”.

Un studiu realizat recent de către o echipă de cercetători de la Universitatea din  Illinois a ajuns la concluzia că simpla utilizare a telefoanelor mobile şi a tehnologiei, în general, nu ar trebui să ne sperie. Este foarte important scopul cu care folosim telefoanele mobile şi internetul.

Pentru realizarea studiului, cercetătorii au colectat răspunsuri de la peste 300 de studenţi folosind chestionare menite să investigheze sănătatea mentală a studenţilor, timpul petrecut de aceştia utilizând internetul şi telefonul mobil, şi motivaţia lor pentru a apela la dispozitive electronice. Chestionarele administrate includeau întrebări precum: “Consideri că performanţa ta academică sau la locul de muncă a fost afectată negativ de utilizarea telefonului mobil?” şi “Consideri că viaţa fără internet este plictisitoare, goală şi tristă?”.

În urma analizării datelor a reieşit faptul că folosirea telefoanelor mobile doar pentru a scăpa de plictiseală nu pare să influenţeze sănătatea mentală în sens negativ. Utilizarea lor devine problematica atunci când folosim dispozitivele ca şi strategii de a face faţa emoţiilor negative.

Folosim telefoanele mobile ca şi strategii de a ne distrage atenţia în situaţii stresante. Pe termen scurt, utilizarea telefonului mobil în acest scop funcţionează şi ne scade nivelul emoţiilor negative. Pe termen lung însă poate duce la dependenţa de telefonul mobil. În plus, strategiile mai sănătoase de a face faţă anxietăţii sau altor emoţii negative nu mai apar, nu mai sunt exersate şi, astfel, nu se mai dezvoltă. Un exemplu de strategie bună de a face faţa emoţiilor negative ar fi una orientată către sarcina cu care ne confruntăm, care implică analizarea situaţiei stresante şi căutarea de modalităţi de a-i face faţă. Acest tip de strategii a fost relaţionat cu un nivel mai scăzut al anxietăţii şi depresiei, comparativ cu strategiile de evitare.

Să luăm ca şi exemplu o situaţie de natură socială în care unele persoane s-ar putea confrunta cu anxietate: eşti la o petrecere unde nu cunoşti pe nimeni şi asta te face să te simţi inconfortabil.

Strategia de evitare:

Pentru a evita emoţia de anxietate, îţi scoţi telefonul şi începi să îl foloseşti pentru a nu te mai gândi la situaţia în care te afli. Pe moment, anxietatea ta scade. Pe termen lung însă nu îţi vei exersa abilităţile sociale. Când te vei afla iar în situaţii similare, te vei baza pe telefonul mobil pentru a face faţă emoţiei negative.

Strategia orientată către situaţie:

Pentru a îţi descreşte anxietatea vei începe să te gândeşti la ce poţi face pentru a nu te mai simţi inconfortabil. Poţi începe să te uiţi la persoanele din jur şi să identifici pe cineva cu care crezi că ai avea lucruri în comun, suficient cât să începi o conversaţie. Astfel, începi o conversaţie cu o persoană, îţi exersezi abilităţile de comunicare şi înveţi cum să socializezi la petreceri la care nu cunoşti pe nimeni. În timp, anxietatea ta scade.

În concluzie, scopul cu care noi folosim dispozitivele tehnologice este crucial în explicarea efectelor negative pe care acestea le pot avea asupra sănătăţii noastre mentale. Persoanele care şi-au descris propriul comportament ca fiind dependent faţă de internet şi telefonul mobil au avut scoruri mult mai mari pentru anxietate şi depresie, comparativ cu ceilalţi participanţi la studiu.

Astfel, nu trebuie să privim telefoanele mobile sau alte dispozitive ca şi daunatoare pentru starea noastră de bine. Este important să vedem când, de ce şi cât de des le folosim. Ele pot contribui la sporirea anxietăţii şi depresiei atunci când le folosim pentru a face faţă emoţiilor negative, nu şi atunci când le folosim pentru a ne informa, pentru a comunica sau pentru a scăpa de plictiseală.

Referinte:

  1. Numarul utilizatorilor de telefoane mobile: http://www.statista.com/statistics/274774/forecast-of-mobile-phone-users-worldwide/
  1. Panova, T., Lleras, A. (2016).Avoidance or boredom: Negative mental health outcomes associated with use of Information and Communication Technologies depend on users’ motivations.Computers in Human Behavior, 58: 249

Prevenția anxietății la copiii ai căror părinți suferă de anxietate

AnxCopiiUn studiu realizat de Institutul Medical John Hopkins din Statele Unite a arătat că doar 8 ședințe familiale de terapie cognitiv-comportamentală pot preveni sau diminua impactul psihologic pe care anxietatea unui părinte îl are asupra copilului.

Când un părinte are o tulburare de anxietate, copilul său are de 7 ori mai multe șanse să dezvolte și el o tulburare de anxietate. Mai mult, până la 65% din copiii care trăiesc cu un părinte anxios îndeplinesc și ei criteriile pentru o tulburare de anxietate. Anxietatea netratată din rândul copiilor poate duce, pe măsura ce cresc, la simptome depresive, abuz de substanțe și performanțe academice scăzute de-a lungul copilăriei și până la maturitate.

Cercetătorii de la Centrul pentru Copii John Hopkins au observat însă că un program de terapie la nivel de familie are ca efect în rândul copiilor reducerea simptomelor și riscului de a dezvolta la rândul lor o tulburare de anxietate. În cadrul studiului au participat 40 de copii cu vârste cuprinse între 7 și 12 ani, care aveau cel puțin un părinte diagnosticat cu o tulburare de anxietate. Jumătate dintre aceste familii au primit o intervenție de 8 ședințe de terapie cognitiv-comportamentală, pe când cealaltă jumăte a fost pusă pe o listă de așteptare, și au primit același tratament – însă cu 1 an mai tarziu.

Intervenția a avut ca scop principal să ajute părinții să își recunoască și să schimbe acele comportamente care contribuiau la creșterea anxietății în rândul copiilor. Într-o oră pe săptămână, părinții au fost învățați diferite tehnici pentru a preveni anxietatea în rândul copiilor lor, iar copiii au fost învățați strategii eficiente de a rezolva problemele de viață. Printre comportamentele parentale corectate în cadrul terapiei s-au numărat tendința de supraprotejare a copilului, critica excesivă și manifestarea excesivă a fricii și anxietății în fața copilului. De asemenea, au fost abordați factori de risc – prezenți în rândul copiilor – precum evitarea situațiilor care le provoacă frică și efectul gândurilor ce induc anxietatea.

După un an, diferențele dintre cele două grupuri au fost marcante. În grupul de familii care nu au beneficiat de tratament, 30% din copii au dezvoltat o tulburare de anxietate. În contrast, copiii proveniți din familiile care au urmat programul de tratament au înregistrat o reducere cu 40% a simptomelelor de anxietate.

Câțiva ani mai târziu, același institut a confirmat efectele pozitive ale tratamentului într-un studiu mai amplu (136 de familii). La un an după finalizarea intervenției, numai 5% din copiii famililor care au beneficiat de terapie au ajuns să dezvolte o tulburare de anxietate, comparativ cu 31% din copiii famililor care nu au avut parte de aceasta interventie.

Echipa de cercetatori de la Institutul Hopkins subliniază importanța prevenției anxietății în rândul copiilor, și nu doar tratamenul acesteia. Majoritatea părinților cu anxietate au avut aceste simptome încă de când erau mici. În mod evident, nu își doresc ca și copiii lor să se confrunte cu aceleași dificultăți emoționale și comportamentale. Este important așadar ca părinții să afle că pot face ceva în acest sens – că pot învăța să prevină apariția problemelor de anxietate în randul copiilor lor cu ghidarea unui specialist.

Articolele citate pot fi gasite la urmatoarele link-uri:

I. Ginsburg, GS. (2009). The Child Anxiety Prevention Study: intervention model and primary outcomes. Journal of Consulting and Clinical Psychology. 2009 Jun;77(3):580-7. doi: 10.1037/a0014486.

II. Ginsburg, GS, Drake, KL, Tein, JY, Teetsel, R., & Riddle, MA (2015). Preventing Onset of Anxiety Disorders in Offspring of Anxious Parents: A Randomized Controlled Trial of a Family-Based Intervention. American Journal of Psychiatry. 2015 Dec;172(12):1207-14. doi: 10.1176/appi.ajp.2015.14091178.

NOU! Consultații psihologice online – gratuite – pentru anxietate și depresie

Psiholog Liviu Crisan

Autor

Psih. Liviu G. Crișan

Psiholog clinician și psihoterapeut

Expert Centrul PAX

TratamentAnxietate.ro


Consultatii online cu un psiholog

Consultatii online cu un psiholog pentru probleme de anxietate și depresie

Centrul PAX lansează pentru o perioadă limitată un program de consultații online gratuite cu un psiholog pentru persoanele care se confruntă cu probleme de anxietate și depresie. Consultația online se poate realiza la telefon sau pe Skype și se desfășoară în regim confidențial (nu se cer date personale precum nume, adresă, loc de muncă).

O consultație online poate dura între 20-40 minute și presupune discutarea principalelor probleme de anxietate/depresie care produc îngrijorare sau suferință și evaluarea simptomelor în acord cu standardele actuale de diagnostic. În urma acestei evaluări, oamenii pot afla dacă simptomele lor se încadrează într-un diagnostic și care sunt căile potrivite de tratament.

Serviciul de evaluare psihologică nu se adresează doar persoanelor cu probleme grave. De multe ori chiar și problemele moderate de anxietate/depresie pot afecta considerabil calitatea vieții. Prin urmare, indiferent de diagnostic, psihologii Centrului PAX vor face la finalul consultației recomandări potrivite pentru depășirea simptomelor problematice identificate.

Solicitarea unei consultații online se realizează doar pe baza completării formularului online de pe adresa:

http://tratamentanxietate.ro/consultatii_online

Serviciul se adresează persoanelor peste 18 ani (*) de pe teritoriul României sau din străinătate (**).


 

* Serviciile psihologice nu pot fi oferite minorilor fără acordul explicit al tutorelui legal. Pentru servicii psihologice pentru copii și adolescenți vă recomandăm CEICA
** Pentru pesoanele din străinătate, consultațiile online se pot desfășura doar pe Skype, nu și la telefon.