Sedentarism și anxietate – există o legătură?

Psiholog Paula Stroian

Autor

Psiholog Paula Stroian

Colaborator Centrul PAX

TratamentAnxietate.ro

Un număr însemnat de studii constată o legătură între sedentarism și probleme medicale precum diabetul, obezitatea sau problemele cardiace. Cercetătorii de la Centrul de Cercetare a Activității Fizice și a Nutriției de la Universitatea Deakin din Australia au fost interesați să vadă dacă sedentarismul se poate asocia și cu probleme de sănătate mintală, cum ar fi anxietatea. Conform lui Megan Teychenne, directorul de cercetare al centrului, atât anxietatea, cât și comportamentul sedentar înregistrează creșteri la nivelul societății moderne, astfel că echipa sa și-a pus problema dacă ar putea exista o legătură între acești doi factori.

12957409_1126758117376068_2000248873_nÎn acest scop, cercetătorii au evaluat rezultatele a nouă studii care investigau în mod specific legătura dintre sedentarism și anxietate. Studiile vizau diverse comportamente sedentare, printre care privitul la televizor, utilizarea calculatorului, statul așezat în timpul transportului, la serviciu, precum și timpul total petrecut stând jos de-a lungul unei zile. Două dintre studii au inclus copii și adolescenți, restul de șapte referindu-se la adulți.

În cinci dintre studii, sedentarismul fost asociat cu un risc crescut de anxietate. Patru studii au identificat o legătură între timpul total petrecut stând jos și riscul de a dezvolta anxietate. În ceea ce privește contribuția timpului petrecut în fața televizorului și a calculatorului, rezultatele sunt mai puțin concludente, însă unul dintre studii a arătat că 36% dintre elevii de liceu care petreceau mai mult de două ore pe zi în fața calculatorului sau a televizorului manifestau un risc semnificativ mai crescut de a fi anxioși decât cei care petreceau sub două ore.

Echipa de cercetare afirmă că legătura dintre comportamentul sedentar și anxietate s-ar putea datora tulburărilor de somn, izolării sociale sau problemelor survenite la nivel metabolic din cauza sedentarismului. Cauzele nu sunt insă cunoscute cu precizie. Puține studii au reușit, până acum, să testeze în mod direct relația cauzală dintre anxietate și comportamentul sedentar.

Ceea ce știm, însă, dintr-o serie de alte cercetări realizate până în prezent, este că exercițiul fizic este o modalitate eficientă de a diminua anxietatea. Un studiu citat adesea în literatură, realizat în 2001 de un expert de la Universitatea din Liverpool, Peter Salmon, inventariază modalitățile prin care exercițiul fizic duce la scăderea anxietății. Autorul arată că mișcarea influențează starea de bine prin efectul asupra sentimentului de eficacitate personală și de mobilizare și prin faptul că promovează integrarea socială. Mai mult decât atât, exercițiul fizic are efecte antidepresive și anxiolitice, favorizând modificări chimice benefice la nivelul creierului (de exemplu, producția de noradrenalină și opioizi), și îmbunătățind, totodată, rezistența la stres.

Așadar, exercițiul fizic este, fără îndoială, o alternativă la comportamentul sedentar inclusiv pentru cei care sunt expuși la probleme de anxietate. Chiar dacă încă nu se cunoaște precis felul în care sedentarismul poate conduce la anxietate, o bună modalitate de a-i contracara efectele negative, susținută atât de știință, cât și de intuiția noastră, este să începem să facem mai multă mișcare.

Bibliografie

Salmon, P. (2001). Effects of physical exercise on anxiety, depression, and sensitivity to stress: a unifying theory. Clinical psychology review, 21(1), 33-61. Disponibil online la http://citeseerx.ist.psu.edu/viewdoc/download?doi=10.1.1.454.814&rep=rep1&type=pdf

Teychenne, M., Costigan, S. A., & Parker, K. (2015). The association between sedentary behaviour and risk of anxiety: a systematic review. BMC public health,15(1). Disponibil online la http://bmcpublichealth.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12889-015-1843-x