Tag Archives: panica

Lansarea primului studiu clinic din România pentru tratamentul Tulburării de Panică prin psihoterapie online

Psiholog Liviu Crisan

Autor

Psih. Liviu G. Crișan

Psiholog clinician și psihoterapeut

Expert Centrul PAX

TratamentAnxietate.ro


Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) împreună cu Asociaţia de Consiliere şi Psihoterapie Online din România (ACPOR) şi Clinica PAX lansează, sub coordonarea Prof. Univ. Dr. Mircea Miclea, primul studiu clinic din România pentru tratamentul Tulburării de panică prin psihoterapie online (pe internet). În acest studiu inovator, toți participanții beneficiază, în mod gratuit, de servicii complete de evaluare psihologică și psihoterapie, prin intermediul primei platforme profesionale de psihoterapie produse în România: PAXonline. Pentru prima dată, românii vor avea posibilitatea de a urma online un tratament validat științific pentru atacurile de panică, accesibil oriunde s-ar afla, în țară sau în străinătate.

Studiul PAX răspunde la una dintre cele mai importante probleme sociale la nivel mondial: lipsa accesului la tratament al persoanelor cu probleme de sănătate mentală. Aceste probleme constituie o povară pentru indivizi și întreaga societate, având totodată costuri economice majore, depășind 4% din PIB la nivel European. În România, 76.4% dintre persoanele cu probleme de sănătate mentală nu au acces la nicio formă de tratament și doar aproximativ 11.5% primesc tratament psihologic sau psihiatric. Dintre problemele de sănătate mentală, tulburările de anxietate sunt cele mai frecvente la nivel global, având o prevalență de aprox. 30% de-a lungul vieții.

Studiul PAX vizează Tulburarea de panică, deoarece este una dintre cele mai severe probleme de anxietate, afectând cronic calitatea vieții, capacitatea de muncă și relațiile personale. Elementul caracteristic al acestei tulburări constă în atacuri de panică recurente, în care persoana simte că își pierde controlul asupra corpului și minții și că viața îi este pusă în pericol de o boală gravă. Deși este o tulburare care poate fi tratată cu succes, majoritatea persoanelor nu beneficiază de un tratament eficient, din cauza unor bariere precum: lipsa accesului la un specialist în tratamentul anxietății, lipsa de timp sau de bani pentru a urma un tratament riguros, lipsa de încredere în serviciile actuale de sănătate mentală.

img_studiu_pax_comunicat_presa

Specialiștii de la UBB, ACPOR și Clinica PAX doresc să ofere persoanelor care se confruntă cu aceste bariere posibilitatea de a urma un tratament riguros și modern pentru Tulburarea de panică. Este vorba despre un tratament inovator de psihoterapie prin intermediul internetului, accesibil de oriunde în lume și oferit gratuit tuturor participanților. Intervenția utilizată în studiul PAX are la bază protocoale validate științific din psihoterapie, dar profită în plus de facilităţile şi oportunităţile oferite de tehnologiile web. Scopul acestui studiu este de a dezvolta un nou standard de psihoterapie online pentru problemele de anxietate, validată științific și adaptată nevoilor fiecărui pacient.

Persoanele cu Tulburare de panică se pot înscrie în studiu, începând cu 16 mai, accesând adresa http://studiu.paxonline.ro. Site-ul permite o evaluare anonimă și rapidă a severității simptomelor de panică, pentru a ajuta oamenii să înțeleagă dacă simptomele lor pot fi încadrate într-un diagnostic și dacă sunt eligibili să participe în studiul PAX.

Beneficii pentru participanţii la studiul PAX:

  • Evaluarea psihologică complexă şi diagnosticul tulburării de panică
  • Tratamentul anxietăţii printr-un program complex de psihoterapie
  • Acces nelimitat la resurse psihologice multimedia
  • Asistenţă psihologică prin videochat, messenger sau email
  • Confidenţialitate, securitatea datelor, flexibilitate şi control personal

Platforma PAXonline prin care se realizează intervenţia din acest studiu este rezultatul activităților de cercetare-dezvoltare întreprinse de un consorțiu condus de Prof. Univ. Dr. Mircea Miclea, format din specialiști de la Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Asociația Psihologilor din România și Cognitrom.

Pentru detalii suplimentare și înscrierea în studiu accesați: http://studiu.paxonline.ro


NOTĂ: Acesta este comunicatul de presă publicat de ACPOR pe 15 mai 2014 la adresa de mai jos:

http://www.comunicatedepresa.ro/acpor/lansarea-primului-studiu-clinic-din-romania-pentru-tratamentul-online-al-tulburarii-de-panica

Studiul PAX

Recrutarea participanților în Studiul PAX se încheie pe: 22 iulie 2015!

Clinica PAXonline, împreună cu Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) și Asociația de Consiliere și Psihoterapie Online din România (ACPOR) a lansat primul studiu clinic din România pentru tratamentul Tulburării de Panică prin psihoterapie online. Participanții înregistrați în studiul PAX beneficiază în mod gratuit de evaluare psihologică avansată și psihoterapie prin intermediul platformei profesionale PAXonline. Dacă sunteți interesat/ă să vă înregistrați sau doriți să aflați mai multe despre studiul PAX, vă invităm să consultați pagina: studiu.paxonline.ro

Aici găsiți comunicatul de presă:
click pe imagine
prof Mircea Miclea

Prof. Univ. Dr.

Mircea Miclea

“Tulburarea de panică este una dintre cele mai severe probleme de anxietate. Deși este o tulburare care poate fi tratată cu succes, majoritatea persoanelor nu beneficiază de un tratament eficient din cauza unor bariere precum: lipsa accesului la un specialist în tratamentul anxietății, lipsa de timp sau de bani pentru a urma un tratament riguros, lipsa de încredere în serviciile actuale de sănătate mentală.

Prin studiul PAXonline dorim să oferim persoanelor care se confruntă cu aceste bariere posibilitatea de a urma un tratament riguros și modern pentru Panică. Este vorba de un tratament inovator de psihoterapie prin intermediul internetului, pe care îl oferim gratuit tuturor participanților. Scopul nostru este dea dezvolta un nou standard de psihoterapie online pentru problemele de anxietate, validată științific și adaptată nevoilor fiecărui pacient.

Vă mulțumim pentru interes!”

Ce este tulburarea de panică?

Tulburarea de panică este una din formele anxietății clinice, care apare cam la 2-5% din oameni și debutează de regulă după vârsta de 20 de ani. Vorbim de panică atunci când o persoană are episoade recurente de frică (anxietate/ neliniște/ agitație) foarte intense, care apar brusc și neașteptat, “ca din senin”.

Citește mai mult în pagina: Despre Panică

Ce presupune un studiu clinic?

Un studiu clinic înseamnă urmarea unui tratament în condiții mai riguroase decât în practica clinică obișnuită. Participanții sunt de acord să colaboreze strâns cu terapeuții și membrii echipei de cercetare pentru a putea optimiza cât mai mult fiecare etapă din tratament. Veți fi monitorizat de aproape pentru a observa evoluția simptomelor. Veți fi întrebat ce a funcționat și ce nu; ce v-a lipsit și ce a fost redundant. Răspunsurile dvs. vor clădi practic forma finală a tratamentului care va fi oferită apoi tuturor pacienților.

Citește mai mult în pagina:

Studiul PAX

Cum mă poate ajuta tratamentul prin PAXonline?

Participarea în acest studiu presupune că veți urma timp de câteva săptămâni un tratament riguros de psihoterapie online prin intermediul celei mai avansate platforme de psihoterapie din România: PAXonline. În această platformă veți învăța pas-cu-pas cum să depășiți problema de Panică, înțelegând cum au apărut simptomele, de ce se mențin și ce exerciții terapeutice trebuie să practicați ca să le reduceți și să recâștigați controlul în viața dvs.

Citește mai mult în pagina: Tratamentul PAXonline

Diagnostic diferențial: Fobie socială vs. Tulburare de Panică

Psiholog Liviu Crisan

Autor

Psih. Liviu G. Crișan

Psiholog clinician și psihoterapeut

Expert Centrul PAX

TratamentAnxietate.ro


Persoanele cu fobie socială raportează adesea că se “panichează” atunci când se află în anumite situații sociale, precum vorbitul în public. Într-adevăr, dacă analizăm simptomele lor de anxietate din numeroase situații sociale, putem observa că acestea sunt similare cu cele care caracterizează atacurile de panică: palpitații, hiperventilație, senzația de sufocare, amețeală și senzația de leșin, transpirație abundentă, tremor, teama de a pierde controlul etc. Aceste episoade de anxietate pot escalada într-un interval scurt (sub 10 min) la o intensitate foarte ridicată și pot produce un mare distres individului, deteriorându-i funcționarea socio-profesională. Când trece prin aceste stări, pacientul se simte vulnerabil și coplesit de situație, lucruri care îl pot motiva puternic ca pe viitor să evite situațiile sociale.

Putem observa în această descriere câteva similarități cu tulburarea de panică:

  • există un episod discret de frică și disconfort foarte intens, în care sunt prezente patru sau mai multe simptome fiziologice (ex. palpitații, tremur, respirație îngreunată, senzația de amețeală) care ajung la un punct maxim într-un interval de timp scurt, până în 10 min;
  • aceste episoade sunt recurente și individul este foarte preocupat de ele;
  • există o evitare marcată a multor situații din cauza anticipării cu multă anxietate a acestor episoade.

Cu toate acestea, este important să luăm în evidență câteva diferențe critice între Tulburarea de panică și Fobia socială:

1. Care este teama principală?

În tulburarea de panică, principala teamă este că aceste episoade de frică foarte intensă vor produce daune iremediabile individului – fie că este vorba de posibilitatea morții datorate unui atac de cord, fie că este vorba de posibilitatea de a înnebuni sau de a pierde definitiv controlul. Astfel, pacientul cu tulburare de panică evită situațiile care îi pot provoca aceste episoade, pentru că este convins că atacurile de panică sunt periculoase pentru sănătatea sa fizică sau psihică. Desigur, se poate întâmpla ca pacienții cu tulburare de panică să trăiască emoții secundare intense, precum rușine sau depresie, atunci când reflectă asupra impactului pe care îl au atacurile de panică în viața lor. De exemplu, se simt deprimați că s-au făcut de rușine față de ceilalți când au avut un atac de panică într-un context social – dar teama față de atacul de panică în sine rămâne vioara întâi în acest concert de emoții.

În contrast, pacienții cu fobie socială se tem în primul rând de impactul pe care aceste episoade de frică îl vor avea asupra modului în care ceilalți îi percep. Teama centrală este modul în care ei se prezintă în fața celorlalți, faptul că simptomele lor pot fi observate și judecate de ceilalți sau că îi vor face să piardă controlul asupra impresiei pe care o fac celorlalți. Pacienții cu fobie socială se tem că atacurile de panică îi vor face să fie evaluați foarte negativ de cei din jur (ex. să fie percepuți ca persoane slabe, fricoase, cu defecte majore). Astfel, acești indivizi vor evita situațiile sociale pentru că se tem că se vor face de râs din cauza atacurilor de panică, că vor fi respinși de ceilalți, și nu pentru că atacurile de panică sunt periculoase pentru sănătatea lor.

2. Cum apar atacurile de panică?

În fobia socială, atacurile de panică sunt circumscrise la situații sociale în care individul percepe posibilitatea că va fi evaluat de ceilalți. De exemplu, situații în care trebuie să vorbească în fața unui public, să întâlnească persoane noi sau să vorbească cu o persoana în autoritate. Însă este puțin probabil ca atacurile de panică să apară în contexte sociale familiare, care nu implică evaluări – precum întâlniri cu prietenii, familia sau discuții într-un grup de persoane cunoscute. De aceea, pacienții cu fobie socială sunt motivați să evite situațiile de evaluare socială pentru că în acestea frica lor poate escalada necontrolat.

În tulburarea de panică, atacurile pot aparea subit, foarte imprevizibil într-o mare varietate de situații – de aceea pacienții trăiesc o stare persistentă de anxietate pe parcursul zilelor. Însă asocierea atacurilor de panică cu anumite contexte (chiar și un singur atac de panică trăit într-un anumit context), îi motivează pe pacienți să evite pe viitor acele situații/locuri (ex. șofatul, locurile aglomerate, să fii singur acasă, să faci efort fizic). Se poate întâmpla ca situația temută să fie de natură socială, de exemplu prezentarea unei lucrări în fața unui public, iar pacientul să evite sever confruntarea cu această situație. Însă rareori se întâmplă ca atacurile de panică să fie circumscrise doar la situații sociale. Mai mult, chiar și dacă principalele situații temute sunt de natură socială – revenind la punctul discutat anterior – teama centrală vizează posibilitatea că aceste atacuri sunt dăunatoare sănătății lor.

Debutul celor două tulburări este de asemenea diferit. Anxietatea și atacurile de panică în fobia socială se instalează de regulă gradual, pe o perioadă de mai mulți ani, începând de obicei în adolescență. În contrast, debutul tulburarii de panica este de regulă subit, cândva la începutul/mijlocul celei de-a doua decade de viață.

3. Care este dinamica atacurilor de panică?

În tulburarea de panică: după un atac de panică, în care individul este copleșit de teama iminenței morții sau de dezintegrarea sinelui, de regulă pacientul se simte epuizat, doborât pentru câteva ore (chiar zile), lucru care îi deteriorează sever funcționarea generală. Individul poate prezenta dificultăți de concentrare și lentoare psihomotorie marcată.

În fobia socială, individul se recuperează mult mai repede după un atac de panică. Adesea, persoanele raportează o stare de puternică ușurare odată ce au ieșit din situația socială temută. Sau, dacă încă resimt simptomele de activare neurofiziologică, aceștia pot funcționa în continuare în activitățile cotidiene. Se întâmplă ca indivizii cu fobie socială să se simtă doborâți după expunerea la o situație socială temută, dar nota dominantă o reprezintă adesea ruminațiile neîncetate pe tema evaluărilor negative pe care le-au făcut ceilalți, propriile defecte și consecințele lor negative asupra viitorului.

Pentru mai multe informații despre simptomele, cauzele sau tratamentul acestor tulburări, accesați paginile principale: PANICĂ și FOBIE SOCIALĂ.

Panică

Ce este Panica?

Tulburarea de panică este una din formele anxietății clinice, care apare cam la 2-5% din oameni și debutează de regulă după vârsta de 20 de ani. Vorbim de panică atunci când o persoană are episoade recurente de frică (anxietate/neliniște/agitație) foarte intense, care apar brusc și neașteptat, “ca din senin”.

Aceste episoade, numite atacuri de panică, pot dura câteva minute sau câteva zeci de minute, dar de regulă ating intensitatea maximă în primele 10 minute. Atacurile de panică pot apărea din când în când sau, dimpotrivă, foarte frecvent și de multe ori nu pot fi prezise (adică elementul declanşator îi este necunoscut persoanei în cauză).

De exemplu, se poate întâmpla ca persoana să urce pe scări câteva etaje și dintr-o dată să se simtă copleșită de o senzație de rău, să amețească și să i se pară că inima îi va ceda. Sau aceleași senzații pot apărea la volanul unei mașini, fără ca persoana să fi depus în prealabil un efort fizic.

Simptomele atacului de panică pot fi foarte diverse, dar întotdeauna sunt foarte neplăcute, iar persoana este convinsă că sănătatea sa (fizică sau mentală) este pusă în pericol de acestea:

  • palpitaţii, bătăi puternice şi/sau accelerate ale inimii
  • transpiraţii
  • valuri de căldură sau de frig
  • amorţeală, furnicături în corp
  • tremurături sau frisoane
  • senzaţie de sufocare sau de nod în gât
  • respiraţie îngreunată sau senzaţia de tăiere a respiraţiei
  • presiune, disconfort sau durere în piept
  • greaţă, diaree sau alte probleme cu stomacul
  • senzaţie de ameţeală, de rău, de pierdere a echilibrului sau de leşin
  • senzaţie de irealitate, de a fi în afara corpului sau senzaţia că ceea ce se petrece este ciudat, neobişnuit
  • teama de a muri
  • teama de a pierde controlul sau de a înnebuni

>> Atenție! Toate aceste simptome pot avea la bază o condiție medicală (de exemplu: hipertiroidism, hipoglicemie, tulburări cardiovasculare precum prolaps de valvă mitrală, astm, edem pulmonar). Vorbim de atac de panică atunci când nu poate fi identificată nicio cauză somatică pentru simptomele recurente de panică. De regulă, persoanele cu atac de panică își fac numeroase controale medicale înainte să consulte serviciile unui specialist în psihologie/psihiatrie. Acest lucru este firesc și este foarte recomandat ca înainte de stabilirea unui diagnostic de tulburare de anxietate și începerea oricărui tratament să se facă un consult medical de specialitate care să excludă orice condiție medicală care poate avea simptome similare.

Atacul de panică singular nu este un diagnostic în sine. De fapt, multor persoane li se întâmplă ca de-a lungul vieții să treacă printr-un atac de panică (sau chiar prin mai multe) și nu dezvoltă o tulburare clinică. Un diagnostic de tulburare de panică este pus atunci când o persoană trece în mod recurent prin atacuri de panică și este copleșită de îngrijorări sau de frică cu privire la acestea. De exemplu, persoana este preocupată în mod exagerat de implicațiile pe care atacurile de panică le vor avea asupra vieții sale. “Dacă într-o zi chiar o să mor? Dacă voi înnebuni? Dacă n-o să mai pot munci? Dacă n-o să mă mai pot bucura de viață?”

Studiul pax: tratament online gratuit pentru panica

Din cauza preocupării intense de a nu trece prin noi atacuri de panică persoana își modifică considerabil comportamentul, evitând numeroase situații care i-ar putea declanșa astfel de atacuri. De exemplu, o persoană care a avut atacuri de panică la volan, refuză să mai conducă. Sau o persoană care a avut atacuri de panică când a rămas singură acasă sau pe stradă, încearcă să fie mereu însoțită de o persoană de încredere. Un alt exemplu frecvent, o persoană care a avut atacuri de panică după un efort fizic, evită un număr mare de activități care implică un astfel de efort – evită sportul, mersul pe jos, urcatul scărilor, sexul.

Pe scurt, un diagnostic clinic este luat în vizor atunci când persoana are mari dificultăți de a-și desfășura activitățile cotidiene, când viața socială sau activitatea profesională este puternic deteriorată sau când calitatea vieții per total scade considerabil.

Dacă aceste lucruri ți se par familiare și ești îngrijorat că ai putea să ai simptomele tulburării de panică, un bun instrument de evaluare a simptomelor de anxietate poate fi accesat gratuit aici: Clinica PAX: Diagnostic și evaluare psihologică online.

Revino la Cuprins


Cum apare panica?

Dacă înțelegem cauzele panicii, atunci înțelegem cum să o tratăm. În primul rând trebuie să luăm la cunoștință că nu există un singur factor care să explice tot tabloul clinic. De fapt, putem vorbi de factori generali de vulnerabilitate (adică factori care îi predispun pe unii indivizi să dezvolte panică de-a lungul vieții), factori cauzali specifici (factori care în prezent explică apariția atacurilor de panică) și factori de menținere/cronicizare (factori care nu determină în mod direct apariția atacurilor de panică, dar conservă/agravează pe termen lung simptomatologia).

1. Care sunt factorii generali?

De ce panica apare doar la 2-5% din oameni? De ce panica este mai frecventă în familiile cu istoric de tulburare de anxietate? De ce panica este mai 2-3 ori mai frecventă la femei decât la bărbați?

Unele persoane sunt mai predispuse să dezvolte panică. Este foarte probabil ca acest lucru să fie determinat de niște mecanisme genetice. Știm din studiile familiale că persoanele care au rude de gradul I cu diagnostic de Panică au un risc de 3-5 ori mai mare de a dezvolta și ele panică de-a lungul vieții; iar studiile realizate pe gemeni au arătat că factorii genetici pot explica 48% din variația acestei tulburări. Este încă dificil să vorbim de gene specifice care să contribuie la dezvoltarea panicii. Numeroase studii au arătat că există o oarecare asociere între panică și gene de pe cromosomii 1p, 4q, 7p, 9q, 11p, 15q si 20p, precum: CCKBR, MAOA, COMT, HTR1A, ADORA2A, SLC6A4 și altele. Dar suntem încă departe de a înțelege exact mecanismele genetice care contribuie la vulnerabilitatea pentru panică.

Un alt factor general de vulnerabilitate este neuroticismul – o trăsătură de personalitate evaluată adesea de inventarele psihologice de personalitate. Neuroticismul se referă la tendința unor indivizi de a se îngrijora frecvent, de a reacționa cu ușurință cu emoții negative în situații stresante (se enervează, se sperie, plâng ușor) sau de a se simți vulnerabili în fața stresului. Persoanele cu nivel ridicat de neuroticism sunt mai vulnerabile să dezvolte de-a lungul vieții probleme de anxietate și depresie în general și au mai multe acuze somatice în perioade de stres. Din nou studiile genetice au arătat că 30-50% din neuroticism poate fi explicat de factori genetici, dar încă nu-i cunoașem cu exactitate.

De asemenea, se pare că persoanele cu un istoric medical de tulburări respiratorii sau care au rude de gradul I cu astfel de tulburări au un risc mai mare de a dezvolta panică. În general persoanele care au suferit de o condiție medicală care le-a pus viața în pericol sau care le-a provocat la un moment dat o teamă foarte intensă devin pe viitor mult mai sensibile la anumite simptome fiziologice (de exemplu: dificultăți de respirație). Avem de asemenea studii care arată că experiențele timpurii de violență în familie, abuz fizic sau sexual îi pot predispune pe indivizi să dezvolte atacuri de panică.

2. Care sunt factorii cauzali specifici?

Principalul factor cauzal al atacurilor de panică este interpretarea catastrofică a senzațiilor somatice. Persoanele cu atacuri de panică sunt convinse că senzațiile pe care le trăiesc sunt extrem de periculoase și le iau ca dovadă a unui diagnostic fatal, dar care este ascuns expertizelor medicale (chiar dacă nu poate fi detectat, acesta există cu certitudine). Practic, în mintea persoanelor cu atacuri de panică s-a dezvoltat un automatism (ca un program de calculator care rulează în mod automat) care presupune detectarea imediată a senzațiilor somatice atipice (de exemplu: o stare de oboseală, furnicături în degete, o jenă la nivelul pieptului) și interpretarea lor într-un mod exagerat (“Ceva nu-i bine cu inima mea!” “Doamne, mi se face rău!” “O să leșin! O să leșin!”).

Prin lentila acestor interpretări: senzațiile inconfortabile, dar firești (pe care alte persoane le-ar ignora sau nu le-ar da prea mare importanță) apar ca o amenințare teribilă. Este firesc ca în fața unei amenințări teribile să reacționăm ca un sistem de alarmă și să ne apărăm viața cu orice preț. Dar atunci când amenințarea este ireală, aceste reacții sunt disfuncționale – ne epuizăm toate resursele pentru un pericol inexistent. Iată de ce atacurile de panică se mai numesc “alarme false” – pregătiri exagerate ale organismului și minții pentru o amenințare care nu există.

3. Care sunt factorii de menținere/cronicizare?

Atacurile de panică sunt experiențe foarte dificile. De aceea persoanele cu atacuri de panică devin foarte preocupate de evitarea lor. Dar cum poți să eviți un atac de panică? Unul din lucrurile la care recurg adesea aceste persoane este de a evita locurile sau situațiile în care au avut atacuri de panică în trecut. De exemplu, evitarea locurilor aglomerate, evitarea șofatului, evitarea situațiilor în care rămâi singur, evitarea efortului fizic, evitarea sexului, evitarea stresului. Practic, persoanele cu panică încep să își decupeze viața astfel încât să nu se mai confrunte cu situațiile care le pot provoca noi atacuri.

Paradoxul acestei strategii este că deși evitarea poate să amâne apariția atacurilor de panică pentru un timp, pe termen lung evitarea cronicizează panica. În timp, individul se convinge tot mai puternic că el este cu adevărat vulnerabil în fața atacurilor de panică și devine tot mai preocupat ca nu cumva să se confrunte cu una din situațiile pe care trebuie să le evite. Acest lucru îl menține într-o stare permanentă de îngrijorare și anxietate. Mai mult, atunci când atacurile de panică apar în ciuda acestor măsuri de siguranță, individul este mai predispus să se simtă învins sau lipsit de speranță.

Pe scurt, evitarea conservă frica. Să ne imaginăm că suntem copii și ne spune cineva că sub patul nostru se află o caracatiță teribilă, pe care dacă o privim în ochi o să ne înhațe și o să ne mănânce. Este firesc să ne fie frică! Și este firesc să ne ferim să ne uităm sub pat – suntem copii și nu știm ce se află acolo. Așa că seară de seară ne suim în pat și ne ferim să ne uităm sub el de teamă să nu vedem ceva cumplit. Poate la un moment dat ne vom gândi că oamenii spun de fapt tot felul de povești, și multe nu sunt reale. Nu au cum să fie reale! Prin urmare, și caracatița aceasta ar putea fi o invenție. Da, dar dacă nu e? Nu e mai mare riscul dacă nu cred în ea? Mai bine să nu ne uităm sub pat! La un moment dat frica aceasta poate începe să ne enerveze. La naiba, nu poate fi o caracatiță acolo! Nu se aude nimic de sub pat, nu se vede nimic ieșind de sub el – nu are cum să fie o caracatiță. Dar dacă este? Nu poate fi! Dar nu am de unde să știu sigur. Nu se poate uita altcineva sub patul meu? Ce spui? Nu este nimic sub patul meu? Dar daca nu te-ai uitat bine? Poate nu te pricepi! Mai bine sa nu mă uit sub pat.

Iată jocul de du-te – vino al minții noastre. Evitarea ne menține pe loc, în aceeași stare de neliniște și incertitudine. Frica nu poate fi învinsă decât confruntându-ne cu ea.

Revino la Cuprins


Cum se tratează panica?

Ca în toate tulburările de anxietate, există două tipuri de tratamente bine validate – care se aplică independent sau în combinație: psihoterapie și medicație.

Studiul pax: tratament online gratuit pentru panica

În continuare vom vorbi doar despre psihoterapia cognitiv-comportamentală. De ce? Pentru că avem suficiente studii clinice care arată că acest tratament este eficient (de exemplu: Studiul lui David Barlow din JAMA în 2000 care arată că efectul psihoterapiei este egal cu cel al medicației când sunt aplicate independent; sau Studiul lui Michelle Craske din Psychological Medicine în 2005 care arată că adăugarea psihoterapiei la medicație sporește impactul tratamentului) și este recomandat de numeroase autorități din domeniul sănătății mentale (de exemplu: Ghidul Asociației Americane de Psihiatrie sau Ghidul Institutului Național pentru Sănătate și Excelență în domeniul Clinic din Marea Britanie).

1. Ce presupune psihoterapia cognitiv-comportamentală?

Psihoterapia cognitiv-comportamentală (prescurtată adesea CBT, din engleză cognitive-behavioral therapy) se bazează pe nenumărate studii clinice care arată că problemele psihologice de tip anxietate și depresie pot fi corectate prin modificare modului în care oamenii gândesc și a modului în care aceștia acționează. Să ne uităm la factorii specifici și la factorii de menținere ai tulburării de panică (cei pe care i-am discutat în secțiunea anterioară). Aceștia sunt ținta psihoterapiei CBT: corectarea interpretărilor catastrofice și oprirea comportamentelor de evitare.

Practic, prin psihoterapia CBT persoanele cu atacuri de panică învață că simptomele lor inconfortabile nu sunt deloc periculoase și că se află mereu sub controlul minții lor. Mai mult, ei învață că pot tolera teama de atacuri de panică și că pot să se confrunte cu acele situații pe care obișnuiau să le evite. De asemenea, un lucru deosebit de important pe care aceste persoanele îl învață pe parcursul psihoterapiei sunt strategii eficiente de relaxare a corpului și a minții. Anxietatea este o problemă epuizantă, atât pentru minte, cât și pentru corp, tocmai pentru că menține individul într-o stare permanentă de tensiune sau neliniște. De aceea, un scop major al psihoterapiei este de a învăța persoanele cum să se relaxeze prin niște proceduri de respirație, relaxare musculară, autosugestie sau exercițiu fizic.

2. Se poate face psihoterapie online?

În ultimii ani, tot mai multe persoane caută servicii psihologice online, din numeroase motive, cum ar fi:

  • nevoia de a avea acces rapid și permanent la informații relevante;
  • lipsa de specialiști în localitatea/zona de domiciliu;
  • costuri prea ridicate ale serviciilor tradiționale;
  • programul zilnic de lucru împiedică accesul la serviciile tradiționale;
  • nevoia de confidențialitate în consultarea acestor servicii;

De aceea, specialiști din întreaga lume au început să ofere servicii de evaluare psihologică și programe de psihoterapie prin intermediul internetului. Dar funcționează aceste lucruri? În fond, nu este psihoterapia un proces interuman – cum poate o pagină web sau o interacțiune cu un psiholog prin email/videochat să înlocuiască acest lucru?

Haideți să privim întâi rezultatele. Avem deja suficiente studii clinice care arată că problemele de anxietate pot fi tratate eficient prin intermediul internetului (se poate consulta în acest scop pagina de Resurse de pe site-ul Asociației de Consiliere și Psihoterapie Online din România). Mai mult, avem studii clinice care compară în mod direct psihoterapia CBT online cu cea tradițională (față-în-față), iar rezultatele arată cele două forme de terapie pot fi la fel de eficiente (vezi studiul lui Gavin Andrews din PLoS în 2010).

Prin urmare, psihoterapia online în tulburarea de panică, și anxietate în general, funcționează. Cum putem înțelege acest lucru? În primul rând, programele de psihoterapie online sunt realizate de specialiști și utilizează la bază aceleași principii de intervenție care au fost validate în formele tradiționale de psihoterapie CBT. În al doilea rând, psihoterapia trebuie înțeleasă ca un proces ce are loc în mintea noastră, nu în jurul nostru. Psihoterapia funcționează pentru că schimbă ceva în mintea noastră, în modul nostru de a fi. Aceste schimbări se produc deoarece lucrurile pe care le citim, pe care le discutăm și exercițiile pe care le facem au consecințe asupra modului nostru de gândire și asupra viitoarelor noastre acțiuni. De aceea, psihoterapia nu este dependentă de prezența fizică a unui psihoterapeut – ci de posibilitatea ca cel care are nevoie de ajutor să intre în contact cu acele resurse psihologice (de exemplu: explicații, figuri, exerciții, încurajări, exemple, demonstrații, povești de succes) care vor avea un impact benefic asupra minții sale. Iată de ce un program online bine croit poate să dea rezultate foarte bune în tratamentul anxietății.

Revino la Cuprins


Unde pot găsi un tratament online pentru panică?

PAXonline este prima platformă profesională din România care este dedicată prevenției și psihoterapiei online a anxietății. Platforma este realizată de specialiști din domeniul psihologiei clinice, psihoterapiei și IT. Este mai mult decât un site cu informații – este o clinică virtuală de psihoterapie. Pe PAXonline pot fi găsite programe complete de psihoterapie pentru șase tulburări de anxietate. Fiecare program acoperă următoarele componente (și nu numai):

  • înțelegerea factorilor care mențin problemele de anxietate;
  • dobândirea unor strategii eficiente de relaxare;
  • schimbarea modului de gândire care ne predispune la anxietate;
  • corectarea comportamentelor care ne mențin anxietatea;
  • dobândirea unor strategii de dezvoltare a emoțiilor pozitive și a laturii pozitive a vieții;
  • dobândirea unor strategii de prevenție a recăderilor;
  • reducerea simptomelor de depresie care adesea însoțesc anxietatea.

Iată o scurtă prezentare video a platformei PAX:

În plus față de programele profesionale de psihoterapie, clinica PAX oferă utilizatorilor și alte avantaje:

  • instrumente de screening și diagnostic psihologic;
  • resurse psihologice multimedia precum articole, imagini, figuri, prezentări de caz, videoclipuri, înregistrări audio despre anxietate și tratamentul anxietății;
  • asistență psihologică online – adică posibilitatea de a desfășura ședințe de psihoterapie online prin mail, chat sau videochat;
  • forum de discuții cu alte persoane care se confruntă cu probleme de anxietate;
  • independență, control personal și flexibilitate în utilizare.

Principalele facilități ale platformei sunt prezentate pas cu pas într-un scurt videoclip pe pagina principală a clinicii PAXonline.

Revino la Cuprins


Dacă dorești mai multe informații despre PAXonline și serviciile pe care le oferă, iată câteva link-uri utile: