Tag Archives: psihoterapie

Prevenția anxietății și depresiei prin modificarea îngrijorării excesive și a ruminației

Psiholog Alina Buza

Autor

Psih. Alina Buza

Psihoterapeut

Colaborator Centrul PAX

TratamentAnxietate.ro

Cu toții știm că este mai ușor să previi îmbolnăvirea decât să tratezi boala. Practicile din sfera sănătății țintesc, pentru viitorul nu foarte îndepărtat, trecerea de la tratarea bolilor înspre predicția și detectarea cât mai timpurie a simptomelor și stoparea evoluției lor pentru a preveni instalarea bolii. Într-o societate ideală, focusul va fi orientat înspre sporirea sănătății și a longevității.

În sfera sănătății mentale multă vreme a fost prioritară dezvoltarea unor tratamente pentru tulburările deja instalate, însă în ultimii ani tot mai mulți cercetători au argumentată necesitatea unor programe eficiente de prevenție a tulburărilor mentale, care să mai reducă din povara și distresul resimție de către cei afectați. Este bine cunoscut faptul că tulburările de anxietate și depresie sunt printre cele mai frecvente probleme de sănătate mentală. Cei afectați resimt un distres semnificativ iar calitatea vieții lor se deteriorează adesea destul de mult.

Cercetările de până acum referitoare la programele preventive pentru anxietate și depresie au arătat că atunci când intervențiile au fost focalizate (au identificat factori de risc modificabili și au intervenit țintit pentru schimbarea lor) și selective (au fost oferite persoanelor aflate la risc pentru psihopatologie) s-au obținut rezultate mult mai bune decât în cazul intervențiilor preventive generale (programe generale de terapie; de ex. CBT) și universale (oferite tuturor, fără pre-selecția celor cu risc mai ridicat). Pornind de la aceste date, Topper et al. (2017) și-au propus să dezvolte un program de prevenție a depresiei și a tulburării de anxietate generalizată pentru tinerii cu nivele ridicate de ruminație și îngrijorare. Aceștia au argumentat că ruminația și îngrijorarea constituie un factor de risc modificabil – pe care ei l-au numit gânduri negative repetitive, care este prezent și în anxietate și în depresie.

Autorii au selectat 251 de elevi de liceu și studenți (15-22 ani), care prezentau niveluri ridicate de gânduri negative repetitive (îngrijorare și ruminație), pentru a participa la studiu. Unii dintre ei au primit 6 ședințe de intervenție de grup, alții au primit 6 ședințe din aceeași intervenție dar livrată prin intermediul internetului iar alții au fost puși pe o listă de așteptare, urmând să primească tratament după încheierea studiului. Rezultatele au fost măsurate imediat după intervenție și apoi după 3 și după 12 luni.

Intervenția preventivă a constat într-o formă modificată a Terapiei Cognitiv-Comportamentale Focusată pe Ruminație – un tratament  folosit cu succes pentru ameliorarea îngrijorărilor, ruminației, simptomelor depresive și pentru prevenție la pacienții cu simptome depresive reziduale (Watkins et al., 2011). Tratamentul a vizat:

  • identificarea gândurilor negative repetitive, antecedentele și funcțiile lor;
  • înlocuirea sau întreruperea acestui pattern de gândire, folosind strategii care promovează un stil de gândire alternativ funcțional, mai specific și mai focalizat și o abordare comportamentală adecvată.

În urma ambelor versiuni ale intervenției preventive (de grup sau pe internet) participanții au raportat o reducere semnificativă a gândurilor negative repetitive (îngrijorare și ruminație) dar și ameliorări semnificative ale simptomelor de anxietate generalizată și ale simptomelor de depresie în comparație cu participanții aflați pe lista de așteptare, care nu au raportat nicio ameliorare; efectele s-au menținut la 3 și 12 luni după tratament; totodată, prevalența depresiei la un an după tratament a fost semnificativ mai scăzută în cazul celor care au beneficiat de intervenție comparativ cu cei aflați pe lista de așteptare.

Rezumând, intervențiile preventive ce vizează în mod focalizat reducerea îngrijorării și a ruminației excesive par să fie eficiente pentru prevenția anxietății generalizate și a depresiei în cazul adolescenților și adulților tineri. Intervenția preventivă a ajutat la:

  • reducerea semnificativă a nivelurilor excesive de îngrijorare și ruminație;
  • ameliorarea semnificativă a simptomelor de anxietate și depresie;
  • scăderea prevalenței anxietății și depresiei un an mai târziu;

Articol recomandat:

Co-ruminația și depresia în adolescență: când discutarea problemelor cu prietenii poate face mai mult rău decât binePsih. Alexandra Marian

Bibliografie

Topper, M., Emmelkamp, P. M., Watkins, E., & Ehring, T. (2017). Prevention of anxiety disorders and depression by targeting excessive worry and rumination in adolescents and young adults: A randomized controlled trial. Behaviour Research and Therapy, 90, 123-136.

Watkins, E. R., Mullan, E., Wingrove, J., Rimes, K., Steiner, H., Bathurst, N., … & Scott, J. (2011). Rumination-focused cognitive-behavioural therapy for residual depression: phase II randomised controlled trial. The British Journal of Psychiatry, 199(4), 317-322.

Tratamentul fobiei sociale: terapie cognitiv-comportamentală de grup versus reducerea stresului prin tehnici de mindfulness

Psiholog Alina Buza

Autor

Psih. Alina Buza

Psihoterapeut

Colaborator Centrul PAX

TratamentAnxietate.ro

Terapie pentru anxietate socialaUn studiu publicat în mai 2016 de către un grup de cercetători de la Universitatea Stanford și University of California în Journal of Consulting and Clinical Psychology a arătat că terapia cognitiv-comportamentală de grup (Cognitive-Behavioral Group Therapy – CBGT) și intervenția bazată pe meditația de tip mindfulness pentru reducerea stresului (Mindfulness Based Stress Reduction – MBSR) sunt eficiente și au rezultate similare pentru tratamentul fobiei sociale (anxietății sociale) la adulți. Rezultatele s-au menținut și la un an după încheierea terapiei.

Până la 12% din populație se confruntă cu tulburarea de anxietate socială de-a lungul vieții. Simptomele se instalează de obicei în adolescență și, fără tratament, au o evoluție cronică, putând persista și peste 20 de ani.

Terapia cognitiv-comportamentală este intervenția psihoterapeutică standard recomandată în protocoalele clinice pentru tratamentul fobiei sociale. Dar există și o serie de studii mai recente, care au arătat că terapiile non-tradiționale bazate pe mindfulness și acceptare (ex. intervenția bazată pe meditația de tip mindfulness pentru reducerea stresului – MBSR) sunt eficiente în ameliorarea simptomatologiei fobiei sociale.

Autorii studiului argumentează că prea puține studii au investigat comparativ eficiența celor două intervenție și că mecanismele prin care acestea acționează nu sunt clare.

Astfel, în acest studiu cercetătorii au investigat și comparat efectele terapiei cognitiv-comportamentale de grup (CBGT) și efectele intervenției bazate pe meditația de tip mindfulness pentru reducerea stresului (MBSR) în cazul adulților cu fobie socială. În plan secundar au investigat și mecanismele psihologice care ar fi posibil să să medieze efectele intervențiilor terapeutice asupra simptomatologiei fobiei sociale.

108 persoane cu un diagnostic de tulburare de anxietate socială au participat la acest studiu: 36 de persoane au primit intervenție cognitiv-comportamentală de grup (CBGT), 36 de persoane au primit intervenție bazată pe tehnicile de meditație de tip mindfulness pentru reducerea stresului (MBSR) și 36 persoane nu au primit niciun tratament în timpul studiului. Cercetătorii au măsurat severitatea simptomelor de anxietate socială înainte de începerea terapiei, imediat după finalizarea terapiei și la 3, 6, 9 și 12 luni după încheierea terapiei. De asemenea au investigat câțiva factori psihologici care ar fi posibil să medieze efectele terapeutice: (1)  4 posibili mediatori ai efectelor CBGT – frecvența reevaluării cognitive, reevaluarea cognitivă a autoeficacității, evitarea subtilă și distorsiunile cognitive; (2) 4 posibili mediatori ai (MBSR) – abillitățile de mindfulness, focusarea atenției, comutarea atenției și ruminația.

A reieșit că persoanele care au primit terapie cognitiv-comportamentală de grup, respectiv intervenție bazată pe tehnicile de meditație mindfulness pentru reducerea stresului, au raportat reduceri semnificative ale simptomelor de anxietate socială în comparație cu persoanele care nu au primit niciun tratament. Comparând între ele rezultatele celor două intervenții, nu au fost găsite diferențe semnificative. Acest fapt sugerează că ambele intervenții sunt la fel de eficiente pentru tratamentul fobiei sociale la adulți. Efectele terapeutice s-au menținut și la un an după încheierea tratamentului.

De asemenea, în urma terapiei participanții din ambele grupuri de intervenție au raportat schimbări semnificative și similare la nivelul: atenției (focusare mai bună a atenției și comutare mai bună a atenției dinspre stimuli amenințători spre stimuli neamenințători, abilități mai bune de mindfulness), cogniției (creșterea frecvenței reevaluării cognitive și reevaluării autoeficacității, mai puține distorsiuni cognitive și reducerea ruminației). Singura diferență între cele două intervenții a fost că participanții care au primit CBGT au raportat mai puține comportamente de evitare socială (care mențin simptomele) în comparație cu cei care au primit MBSR. Explicația ar putea fi că în terapia cognitiv-comportamentală se abordează explicit rolul evitării și pacienții sunt învățați să se expună la situațiile sociale temute, învățând astfel că ele nu sunt periculoase.

Dintre factorii amintiți, creștera frecvenței reevaluării și abilităților de mindfulness, îmbunătățirea focusării și comutării atenției, precum și reducerea comportamentelor de evitare și reducerea frecvenței distorsiunilor cognitive au mediat impactul celor două intervenții asupra simptomelor de fobie socială. Aceste rezultate sugerează că cele două intervenții, deși diferite, împărtășesc multiple mecanisme comune care duc la ameliorarea simptomelor.

În contrast, reducerea comportamentelor de evitare a mediat efectele ambelor terapii, dar în moduri diferite. O explicație ar fi că CBGT oferă oportunități provocatoare dar sigure de confruntare a fricilor sociale în care persoana învață că situația nu este periculoasă. În cazul MBSR componenta cheie care ar putea fi responsabilă de reducerea comportamentelor de evitare este acceptarea radicală a experienței.

Așadar, în urma acestui studiu reiese că CBGT și MBSR sunt la fel de eficiente pentru tratamentul fobiei sociale la adulți. Similaritatea efectelor celor două intervenții ar putea fi explicată de multiplele mecanisme psihologice comune implicate în procesul terapeutic.

Bibliografie

Goldin, P. R., Morrison, A., Jazaieri, H., Brozovich, F., Heimberg, R., & Gross, J. J. (2016). Group CBT versus MBSR for social anxiety disorder: A randomized controlled trial. Journal of consulting and clinical psychology, 84(5), 427.

NOU! Consultații psihologice online – gratuite – pentru anxietate și depresie

Psiholog Liviu Crisan

Autor

Psih. Liviu G. Crișan

Psiholog clinician și psihoterapeut

Expert Centrul PAX

TratamentAnxietate.ro


Consultatii online cu un psiholog

Consultatii online cu un psiholog pentru probleme de anxietate și depresie

Centrul PAX lansează pentru o perioadă limitată un program de consultații online gratuite cu un psiholog pentru persoanele care se confruntă cu probleme de anxietate și depresie. Consultația online se poate realiza la telefon sau pe Skype și se desfășoară în regim confidențial (nu se cer date personale precum nume, adresă, loc de muncă).

O consultație online poate dura între 20-40 minute și presupune discutarea principalelor probleme de anxietate/depresie care produc îngrijorare sau suferință și evaluarea simptomelor în acord cu standardele actuale de diagnostic. În urma acestei evaluări, oamenii pot afla dacă simptomele lor se încadrează într-un diagnostic și care sunt căile potrivite de tratament.

Serviciul de evaluare psihologică nu se adresează doar persoanelor cu probleme grave. De multe ori chiar și problemele moderate de anxietate/depresie pot afecta considerabil calitatea vieții. Prin urmare, indiferent de diagnostic, psihologii Centrului PAX vor face la finalul consultației recomandări potrivite pentru depășirea simptomelor problematice identificate.

Solicitarea unei consultații online se realizează doar pe baza completării formularului online de pe adresa:

http://tratamentanxietate.ro/consultatii_online

Serviciul se adresează persoanelor peste 18 ani (*) de pe teritoriul României sau din străinătate (**).


 

* Serviciile psihologice nu pot fi oferite minorilor fără acordul explicit al tutorelui legal. Pentru servicii psihologice pentru copii și adolescenți vă recomandăm CEICA
** Pentru pesoanele din străinătate, consultațiile online se pot desfășura doar pe Skype, nu și la telefon.

Studiul PAX

Recrutarea participanților în Studiul PAX se încheie pe: 22 iulie 2015!

Clinica PAXonline, împreună cu Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) și Asociația de Consiliere și Psihoterapie Online din România (ACPOR) a lansat primul studiu clinic din România pentru tratamentul Tulburării de Panică prin psihoterapie online. Participanții înregistrați în studiul PAX beneficiază în mod gratuit de evaluare psihologică avansată și psihoterapie prin intermediul platformei profesionale PAXonline. Dacă sunteți interesat/ă să vă înregistrați sau doriți să aflați mai multe despre studiul PAX, vă invităm să consultați pagina: studiu.paxonline.ro

Aici găsiți comunicatul de presă:
click pe imagine
prof Mircea Miclea

Prof. Univ. Dr.

Mircea Miclea

“Tulburarea de panică este una dintre cele mai severe probleme de anxietate. Deși este o tulburare care poate fi tratată cu succes, majoritatea persoanelor nu beneficiază de un tratament eficient din cauza unor bariere precum: lipsa accesului la un specialist în tratamentul anxietății, lipsa de timp sau de bani pentru a urma un tratament riguros, lipsa de încredere în serviciile actuale de sănătate mentală.

Prin studiul PAXonline dorim să oferim persoanelor care se confruntă cu aceste bariere posibilitatea de a urma un tratament riguros și modern pentru Panică. Este vorba de un tratament inovator de psihoterapie prin intermediul internetului, pe care îl oferim gratuit tuturor participanților. Scopul nostru este dea dezvolta un nou standard de psihoterapie online pentru problemele de anxietate, validată științific și adaptată nevoilor fiecărui pacient.

Vă mulțumim pentru interes!”

Ce este tulburarea de panică?

Tulburarea de panică este una din formele anxietății clinice, care apare cam la 2-5% din oameni și debutează de regulă după vârsta de 20 de ani. Vorbim de panică atunci când o persoană are episoade recurente de frică (anxietate/ neliniște/ agitație) foarte intense, care apar brusc și neașteptat, “ca din senin”.

Citește mai mult în pagina: Despre Panică

Ce presupune un studiu clinic?

Un studiu clinic înseamnă urmarea unui tratament în condiții mai riguroase decât în practica clinică obișnuită. Participanții sunt de acord să colaboreze strâns cu terapeuții și membrii echipei de cercetare pentru a putea optimiza cât mai mult fiecare etapă din tratament. Veți fi monitorizat de aproape pentru a observa evoluția simptomelor. Veți fi întrebat ce a funcționat și ce nu; ce v-a lipsit și ce a fost redundant. Răspunsurile dvs. vor clădi practic forma finală a tratamentului care va fi oferită apoi tuturor pacienților.

Citește mai mult în pagina:

Studiul PAX

Cum mă poate ajuta tratamentul prin PAXonline?

Participarea în acest studiu presupune că veți urma timp de câteva săptămâni un tratament riguros de psihoterapie online prin intermediul celei mai avansate platforme de psihoterapie din România: PAXonline. În această platformă veți învăța pas-cu-pas cum să depășiți problema de Panică, înțelegând cum au apărut simptomele, de ce se mențin și ce exerciții terapeutice trebuie să practicați ca să le reduceți și să recâștigați controlul în viața dvs.

Citește mai mult în pagina: Tratamentul PAXonline

Citat Winston Churchill, despre curajul de a continua

Viața noastră este o luptă continuă, un drum cu suișuri și coborâșuri pe care îl parcurgem fără să știm exact unde ne va duce. O reușită nu ne va garanta succesul în viitor și nu înseamnă că nu ne vom mai confrunta cu alte probleme. Din fericire însă, așa cum succesul nu este etern, nici eșecul nu este!

Uneori ne blocăm în fața obstacolelor și nu reușim să mai vedem o scăpare. Trăim zi de zi cu anxietatea și ajungem să credem că nu o vom putea controla vreodată. Și totusi, de câte ori nu ne uităm în urmă și descoperim că am reușit să trecem prin cele mai dificile momente, fiind noi înșine surprinși de puterea pe care o avem? De câte ori nu ne-am simțit paralizați de un atac de panică, însă am trecut cu bine de el? Viața este o luptă și trebuie să învățăm să ne bucurăm de fiecare succes și să ne păstrăm curajul pentru a face față fiecărei înfrângeri. Aceasta este singura certitudine: trebuie să continuăm să mergem înainte.

Citat Winston Churchill