Tag Archives: social media

Anxietatea socială și comunicarea online. Tehnologia ne aduce mai aproape sau ne îndepărtează?

Psiholog Doris Rogobete

Autor

Psih. Doris Rogobete

Psiholog clinician

Colaborator Centrul PAX

TratamentAnxietate.ro

Secolul comunicării și al revoluției tehnologice a adus după sine o dezvoltare a mediilor de comunicare online, care au devenit repede una dintre cele mai populare și mai larg răspândite moduri de interacțiune socială. În timp ce pentru unele persoane comunicarea online reprezintă o prelungire, o completare a relațiilor formate față-în-față și un mod de a extinde cercul relațiilor deja existente, pentru altele, mediul online înlocuiește interacțiunea tradițională, față-în-față, oferind protecție de riscurile pe care situațiile sociale directe le aduc.

anxietate_sociala_social_media_adolescentiAnxietatea socială este unul dintre factorii care pot determina oamenii să se retragă în spatele ecranului, în spatele unor poze de profil reușite și a unor răspunsuri bine gândite, compuse cu timp, în defavoarea interacțiunilor tradiționale față-în-față, spontane, imprevizibile și supuse scrutării celorlalți. Numeroase studii, printre care și cel al lui Weidman și colaboratorii (2012), scot la iveală faptul că persoanele cu anxietate socială utilizează frecvent mediile de socializare online ca substitut pentru relaționarea față în față, dar și ca o modalitate de a le evita și de a-și regla fricile pe care le trăiesc în situațiile sociale reale.

Ce anume îi face pe cei care se simt inconfortabil în situații sociale să apeleze la mijloacele media pentru a relaționa cu ceilalți? Weidman și colab. (2012) identifică 3 caracteristici ale comunicării online care o fac calitativ diferită de comunicarea față în față:

[1]. Anonimitatea și dezindividualizarea – mediul online nu forțează individul să dezvăluie mai multă informație personală decât este dispus să o facă. Așadar, mediul online este propice pentru detașarea de propriile defecte percepute și accentuarea acelor trăsături și caracteristici personale favorabile. Se controlează astfel în mai mare măsură evaluările pe care ceilalți le fac și opiniile pe care aceștia le formează.

[2]. Indicii vizuale și auditive reduse (importanța scăzută a aspectului fizic) – atunci când suntem față în față cu cineva, o mare parte a impactului pe care mesajul nostru îl are asupra interlocutorului vine din indicii non-verbali pe care îi afișăm (aspectul nostru, gestica, tonul vocii, ritmul în care vorbim etc.). Pentru că scoate din ecuație aceste neajunsuri, mediul online reduce presiunea resimțită în interacțiune și permite o comunicare mai dezinvoltă.

[3]. Comunicare asincronă – situațiile sociale față în față sunt dinamice, necesită spontaneitate și răspuns imediat, caracteristici care pot precipita manifestări ale anxietății sociale precum bâlbâitul, răspunsurile fugare și incomplete sau nepotrivite. În contrast, în mediile de comunicare online nu există o presiune explicită pentru a da un răspuns imediat. Astfel, persoana are răgazul de a gândi un răspuns potrivit și a-l pune în cuvinte care să transmită mai bine mesajul dorit.

Pentru că își doresc să transmită o imagine pozitivă despre sine, persoanele cu anxietate socială vor căuta acele medii în care riscurile sociale sunt minime, adică acolo unde pot fi relativ siguri că pot transmite imaginea pe care și-o doresc, controlând informația disponibilă despre ei. Ei își protejează astfel sinele de posibilele efecte negative ale interacțiunilor cu ceilalți. Mediul de comunicare online permite toate aceste lucruri și contribuie astfel la creșterea încrederii pe care o au persoanele cu anxietate socială în abilitatea lor de a se prezenta într-un mod mai favorabil, generând astfel acele opinii pozitive pe care le doresc.

adolescenta_telefonÎn plus față de caracteristicile mediului online care permit controlul informațiilor disponibile, cercetătoarea Tamyra Pierce de la Universitatea de Stat California descoperă într-un studiu din 2009 și alte motive pentru care oamenii cu anxietate socială aleg să comunice mai ales prin intermediul tehnologiei, începând acest comportament încă din adolescență. Aceste medii de comunicare joacă un rol dublu, permițând oamenilor să evite acele aspecte sociale care îi deranjează (evaluarea directă, scrutării celorlalți, presiunea de a răspunde, roșeața, bâlbâielile, limitările fizice și interpersonale pe care le percep), în timp ce le satisface nevoia de apartenență și contact social și le crește încrederea în abilitatea de a comunica cu ceilalti. La acestea se adaugă și suportul social pe care oamenii îl percep ca venind din mediul online și care substituie, în parte, suportul social venit din relațiile față în față.

Ca urmare a tuturor acestor factori, persoanele cu anxietate socială se simt mai confortabil să discute online decât față-în-față, sunt mai dispuse să vorbească despre sine prin acest canal, resimt mai multă întimitate în comunicare și mia puțină presiune socială.

adolescent_telefonÎn ciuda acestor efecte favorabile și a funcției pozitive pe care substituirea interacțiunilor față-în-față cu cele online le poate avea, persoanele cu anxietate socială care preferă comunicarea online nu se simt neapărat mai bine din punct de vedere psihologic. Dimpotrivă, datorită faptului că aceste persoane tind să se focalizeze mai mult pe sine, pe protecția propriului sine de amenințări sociale și mai puțin pe ceilalți (ex. răspund mai puțin la auto-dezvăluirile celorlalți), ei pot părea distanți și detașați chiar și în conversațiile online și pot provoca mai puțină satisfacție și mai puține emoții pozitive interlocutorilor. Aici se adaugă și faptul că persoanele cu anxietate socială scrutează mereu mediul social (online) pentru detectarea unor posibile amenințări din partea celorlalți și reacționează imediat (deseori negativ) la percepția unor asemenea stimuli. Toate aceste lucruri îi poate face parteneri de conversație mai puțin doriți, iar șansele legării unor relații mai apropiate mai mici. Reacțiile negative pe care ceilalți le afișează chiar și în mediul online pot spori astfel sentimentul de izolare socială pe care persoanele cu această fobie îl resimt deseori și scad starea de bine a acestora, ne spune același studiu al lui Weidman și colaboratorii (2012).

 Anxietatea socială a mai fost asociată și cu folosirea problematică a internetului, caracterizată de inabilitatea de a controla timpul petrecut online (pe chat sau în jocuri online) și retragerea comportamentală în cazul în care accesul la internet nu este posibil. La rândul lor, aceste reacții aduc după sine performanțe mai slabe la școală și la serviciu și funcționare socială mai redusă, așa cum arată Prizant-Passal, Shechner & Aderka într-un studiu din 2016. În spatele acestor comportamente stă de cele mai multe ori gândul, comun în anxietatea socială, că persoana nu poate fi iubită, respectată și apreciată la adevărata-i valoare decât în mediul online, unde are ocazia să își exprime atuurile, fără a fi cenzurat de ceilalți.

O altă fațetă întunecată a alegerii de a substitui interacțiunile față-în-față cu comunicarea online este ilustrată de un grup de cercetătoare americane conduse de Anna Vannucci. Acestea au realizat un studiu în care descriu unul din efectele negative pe care folosirea mediului online de interacțiune le poate avea asupra stării de bine mentale a persoanei – stresul. Mediul de socializare online poate întări evaluările negative pe care persoanele cu anxietate socială le fac despre sine prin feedback-ul negativ pe care îl facilitează (ex. Comentarii nefavorabile la postări), prin înlesnirea cyber-bullying-ului (ca efect negativ al dezindividualizării și anonimității pe care mediul online le permite) și prin faptul că creează contextul unor comparații sociale nefavorabile (ex. Acces mai ușor la viețile decupate ale celorlalți care par mai fericiți, mai bogați, mai performanți etc.). În plus față de aceste elemente interpersonale, mediul online declanșează un răspuns de stres sau anxietate datorită faptului că supraîncarcă informațional persoana, punând-o mai tot timpul în contact cu evenimente stresante care s-au întâmplat altora, accentuând presiunea de a menține informațiile de pe profile la zi și de a ține pasul cu comunicarea ce are loc în timp ce persoana este offline.

În ciuda potențialelor efecte negative pe care le poate avea, preferința persoanelor cu anxietate socială pentru mediul online poate fi folosită în avantajul lor, cu scopul de a-i ajuta să treacă peste inhibiția lor în medii sociale și să se deschidă în fața celorlalți fără a fi paralizați de teama de a fi evaluați negativ. Este vorba despre tratamentul psihologic cognitiv-comportamental, transpus în mediul online de terapeuți experți. Numeroase studii au arătat eficiența acestui tip de terapie în reducerea simptomelor de anxietate socială și creșterea calității relațiilor interpersonale pe care foști pacienți le formează mai departe. Pentru mai multe informații, vizitați platforma de terapie online – PAXonline.ro.

Bibliografie

  1. Caplan, S. E. (2007). Relations among loneliness, social anxiety, and problematic Internet use. CyberPsychology & Behavior, 10(2), 234-242.
  2. Pierce, T. (2009). Social anxiety and technology: Face-to-face communication versus technological communication among teens. Computers in Human Behavior, 25(6), 1367-1372.
  3. Prizant-Passal, S., Shechner, T., & Aderka, I. M. (2016). Social anxiety and internet use–A meta-analysis: What do we know? What are we missing?. Computers in Human Behavior, 62, 221-229.
  4. Vannucci, A., Flannery, K. M., & Ohannessian, C. M. (2017). Social media use and anxiety in emerging adults. Journal of Affective Disorders, 207, 163-166.
  5. Weidman, A. C., Fernandez, K. C., Levinson, C. A., Augustine, A. A., Larsen, R. J., & Rodebaugh, T. L. (2012). Compensatory internet use among individuals higher in social anxiety and its implications for well-being. Personality and Individual Differences, 53 (3), 191-195.