Tag Archives: insomnie

Insomnia la adolescenți: factor de risc pentru anxietate și depresie

isomnieUn studiu condus de echipa de cercetare de la Universitatea Adelaide din Australia a arătat că adolescenții care se confruntă cu probleme de insomnie au mai multe șanse de a avea și probleme de anxietate generalizată, depresie și tulburare de panică.

Peste 300 de adolescenți au participat la acest studiu, având vârste cuprinse între 12 și 18 ani, iar cercetătorii au avut ocazia să observe și analizeze obiceiurile acestora legate de somn, starea lor de sănătate mentală și perioada din zi în care erau de obicei activi.

Persoanele care suferă de insomnie au probleme în a adormi, a-și menține somnul pe perioada nopții și a se trezi odihniți dimineața. În multe țări, aproximativ 11% din adolescenți (cu vârste cuprinse între 13 și 16 ani) vor avea astfel de probleme cu somnul la un moment dat. Este deja bine cunoscut faptul ca există o legătură între insomnie, depresie și anxietate (citește mai mult în articolul: Insomnia cronică este un factor de risc pentru dezvoltarea anxietății), și că aceste tulburări au un substrat comun, fiind determinate de factori de risc sociali, psihologici, și neurobiologici. În plus, insomnia poate apărea ca și precursor al simptomelor de anxietate și depresie.

A avea probleme de somn în plus față de problemele cauzate de anxietate sau depresie duce la o intensificare a ambelor categorii de probleme – atât a celor de somn, cât și a celor de sănătate mentală. Mai mult, poate duce la abuz de droguri sau alcool în timpul adolescenței.

Adolescenții participanți la studiu care erau mai activi in cea de-a doua parte a zilei aveau mai multe șanse să sufere de probleme de anxietate (precum tulburare obsesiv-compulsivă, anxietate de separare sau anxietate socială) sau depresie. Acest lucru sugerează că persoanele care sunt mai active seara au un mai mare risc de a suferi de probleme de somn și sănătate mentală. Acest lucru devine cu atât mai relevant în cazul adolescenților, care au tendința de a dezvolta o preferință pentru a fi mai activi seara și noaptea, deseori împingând tot mai tarziu ora la care se culcă (în special în timpul weekendurilor sau vacanțelor). Adolescenții au nevoie de mai multe ore de somn decât persoanele adulte (minim 9 ore/noapte), și lipsa unui somn odihnitor poate conduce la numeroase probleme pentru aceștia.

Cercetătorii de la Universitatea Adelaide recomandă ca, în cadrul eforturilor de a preveni problemele de somn și sănătate mentală, să fie luată în considerare și această legătură dintre preferința nocturnă, somn și sănătate mentală, pe lângă tehnicile comportamentale care se folosesc de obicei. Astfel de tehnici includ diferite metode de relaxare neurofiziologică, controlul îngrijorărilor, igiena mediului de somn, schimbarea alimentației sau medicație.

Articolul citat poate fi gasit la urmatorul link:

Pasquale K. Alvaro, Rachel M. Roberts, Jodie K. Harris. The independent relationships between insomnia, depression, subtypes of anxiety, and chronotype during adolescence. Sleep Medicine, 2014; 15 (8): 934 DOI: 10.1016/j.sleep.2014.03.019

Presiunea de a fi constant conectaţi la reţelele de socializare i-ar putea face pe adolescenţi mai anxioşi şi deprimaţi

Un studiu prezentat în cadrul conferinţei anuale a Societăţii Britanice de Psihologie din 2015 susţine că nevoia de a fi în permanenţă disponibili şi de a răspunde 24/7 la mesajele şi notificările primite pe conturile de pe reţelele de socializare poate duce la depresie, anxietate şi la o scădere a calităţii somnului în rândul adolescenţilor.

Pentru realizarea studiului, cercetătorii Dr. Heather Cleland Woods şi Holly Scott de la Universitatea din Glasgow  au aplicat chestionare unui număr de 467 de adolescenţi. Acestea erau menite să investigheze utilizarea în general a reţelelor de socializare, cât şi utilizarea acestora pe timpul nopţii. În plus, au fost măsurate şi calitatea somnului, stima de sine, anxietatea, depresia şi nivelul de implicare emoţională a adolescenţilor respectivi în reţelele de socializare. Gradul de implicare emoţională este relaţionat cu presiunea resimţită de a fi disponibili nonstop şi anxietatea de a nu răspunde imediat la ceea ce s-a postat sau la mesajele pe care le primesc.

Rezultatele indică faptul că utilizarea în general a reţelelor de socializare şi utilizarea pe timpul nopţii a acestora împreună cu gradul de implicare emoţională au fost relaţionate cu o calitate a somnului mai scăzută, stima de sine diminuată şi un nivel ridicat de anxietate şi depresie.

Deşi utilizarea în general a retelor de socializare afectează calitatea somnului, se pare că cei care sunt conectaţi pe timpul nopţii sunt cei mai afectaţi. Aceste rezultate sunt şi mai evidente în cazul persoanelor care sunt mai implicate emoţional.

Dr. Cleland Woods explică faptul că adolescenţa este o perioadă caracterizată printr-o vulnerabilitate crescută pentru apariţia depresiei şi a anxietăţii, iar o calitate slabă a somnului poate contribui la dezvoltarea acestor probleme. Există tot mai multe dovezi care susțin legătura dintre utilizarea reţelelor de socializare şi alterarea stării de sănătate, în special în timpul adolescenţei, însă cauzele sunt încă necunoscute.

Astfel, anxietatea şi depresia se pot accentua în timpul adolescenţei în rândul celor care utilizează reţelele de socializare pe timpul nopţii, mai ales dacă aceştia sunt foarte implicați emoţional şi se simt presaţi să răspundă la orice mesaj, la orice oră. Această relaţie pare să fie mediată şi de afectarea calităţii somnului.

Referinţe:

British Psychological Society. (2015, September 11). Pressure to be available 24/7 on social media causes teen anxiety, depression: The need to be constantly available, respond 24/7 on social media accounts can cause depression, anxiety.

Insomnia cronică este un factor de risc pentru dezvoltarea anxietății

Psiholog Claudia Găgeanu

Autor

Psih. Claudia Găgeanu

Psiholog clinician și psihoterapeut

Colaborator Centrul PAX

TratamentAnxietate.ro


rolul insomniei in dezvoltarea anxietatii

Un studiu epidemiologic de amploare publicat în 2007 în revista de specialitate SLEEP a arătat că insomnia cronică este un factor de risc important pentru dezvoltarea tulburărilor de anxietate.

Insomnia se referă la mai multe tipuri de probleme de somn, precum:

• Persoana nu poate să adoarmă și/sau
• nu poată să mențină somnul și/sau
• somnul nu este odihnitor.

Studiul a fost realizat în două etape, la 11 ani diferență – în 1984 și 1995 – și a investigat problemele psihologice a 25.130 de cetățeni norvegieni. Diferența mare de timp dintre cele două etape ne ajută să facem distincția dintre insomnie ca factor de risc (insomnia este prezentă, dar încă nu există și o altă problemă psihologică) sau insomnie ca simptom timpuriu al tulburărilor psihologice (insomnia ca parte a unei probleme psihologice).

Studiile anterioare au arătat că insomnia este în mod comun asociată cu tulburările de anxietate și depresie. Totodată, aceste două tulburări sunt deseori comorbide – respectiv le putem observa în același timp, la aceași persoană. Cercetătorii norvegieni au pornit de la aceste date și și-au propus să investigheze într-un studiu longitudinal de mare amploare măsura în care insomnia cronică poate prezice instalarea anxietății și a depresiei.

Ce a rezultat:

Proporția de persoane care suferă de probleme de somn (a iniția, a menține sau a avea un somn odihnitor) crește odată cu vârsta: e mai probabil ca vârstnicii să sufere de insomnie decât persoanele de vârsta a doua (23% dintre femeile între 70-79 de ani față de 6,4% dintre femeile între 30-39 de ani; 11% dintre bărbații între 70-79 de ani față de 5,4% dintre bărbații între 30-39 de ani). Totodată, femeile raportează mai des probleme de somn decât bărbații.

Studiul realizat pe 25.000 de cetățeni norvegieni a arătat că numărul persoane care suferă de insomnie crește odată cu vârsta și că această problemă este mai frecventă la femei decât la bărbați.

În ceea ce privește asocierile cu tulburările de anxietate și depresie, rezultatele au fost următoarele:

1. Insomnia cronică prezice instalarea anxietății (dar nu și depresiei), chiar dacă nu există încă semne ale unei tulburări de anxietate în prezent. Persoanele care raportau insomnie cronică în prima fază a studiului a fost mai probabil să sufere de anxietate în cea de-a doua fază a studiului (11 ani mai târziu), dar nu și de depresie.

2. Insomnia cronică este o stare care se asociază cu prezența anxietății sau depresiei. Insomnia este deci adesea parte a problemelor de anxietate sau depresie.

3. Insomnia cronică este un factor de risc – cu cât persoana are probleme de somn mai intense și mai de lungă durată, cu atât e mai probabil să dezvolte anxietate, dar nu și depresie. Persoanele care au avut probleme de somn atât în ancheta din 1984 cât și în cea din 1995 a fost mai probabil să aibă și anxietate în faza a doua a studiului (1995).

În ceea ce privește asocierile cu tulburările emoționale, rezultatele au arătat că insomnia cronică prezice instalarea anxietății, dar nu și a depresiei.

Prin urmare, cercetarea a găsit o relație importantă între insomnia de lungă durată și dezvoltarea tulburărilor de anxietate. Cu alte cuvinte, dacă o persoană are probleme de somn de foarte mult timp (cronic), putem spune că insomnia este un indicator al unei ”trăsături” (engl. trait marker) care favorizează dezvoltarea altor tulburări precum anxietatea.

Cercetătorii norvegieni au descoperit că insomnia cronică este un factor de risc – cu cât persoana are probleme de somn mai intense și mai de lungă durată, cu atât e mai probabil să dezvolte anxietate clinică.

Atenție deci la problemele de somn! Dificultățile în a iniția sau a menține somnul și/sau un somn neodihnitor ne pot pune la risc pentru anxietate. Problemele de somn se pot trata cu succes prin diverse metode de relaxare neurofiziologică, controlul îngrijorărilor, igiena mediului de somn, schimbarea alimentației sau medicație.