Un studiu publicat în mai 2016 de către un grup de cercetători de la Universitatea Stanford și University of California în Journal of Consulting and Clinical Psychology a arătat că terapia cognitiv-comportamentală de grup (Cognitive-Behavioral Group Therapy – CBGT) și intervenția bazată pe meditația de tip mindfulness pentru reducerea stresului (Mindfulness Based Stress Reduction – MBSR) sunt eficiente și au rezultate similare pentru tratamentul fobiei sociale (anxietății sociale) la adulți. Rezultatele s-au menținut și la un an după încheierea terapiei.
Până la 12% din populație se confruntă cu tulburarea de anxietate socială de-a lungul vieții. Simptomele se instalează de obicei în adolescență și, fără tratament, au o evoluție cronică, putând persista și peste 20 de ani.
Terapia cognitiv-comportamentală este intervenția psihoterapeutică standard recomandată în protocoalele clinice pentru tratamentul fobiei sociale. Dar există și o serie de studii mai recente, care au arătat că terapiile non-tradiționale bazate pe mindfulness și acceptare (ex. intervenția bazată pe meditația de tip mindfulness pentru reducerea stresului – MBSR) sunt eficiente în ameliorarea simptomatologiei fobiei sociale.
Autorii studiului argumentează că prea puține studii au investigat comparativ eficiența celor două intervenție și că mecanismele prin care acestea acționează nu sunt clare.
Astfel, în acest studiu cercetătorii au investigat și comparat efectele terapiei cognitiv-comportamentale de grup (CBGT) și efectele intervenției bazate pe meditația de tip mindfulness pentru reducerea stresului (MBSR) în cazul adulților cu fobie socială. În plan secundar au investigat și mecanismele psihologice care ar fi posibil să să medieze efectele intervențiilor terapeutice asupra simptomatologiei fobiei sociale.
108 persoane cu un diagnostic de tulburare de anxietate socială au participat la acest studiu: 36 de persoane au primit intervenție cognitiv-comportamentală de grup (CBGT), 36 de persoane au primit intervenție bazată pe tehnicile de meditație de tip mindfulness pentru reducerea stresului (MBSR) și 36 persoane nu au primit niciun tratament în timpul studiului. Cercetătorii au măsurat severitatea simptomelor de anxietate socială înainte de începerea terapiei, imediat după finalizarea terapiei și la 3, 6, 9 și 12 luni după încheierea terapiei. De asemenea au investigat câțiva factori psihologici care ar fi posibil să medieze efectele terapeutice: (1) 4 posibili mediatori ai efectelor CBGT – frecvența reevaluării cognitive, reevaluarea cognitivă a autoeficacității, evitarea subtilă și distorsiunile cognitive; (2) 4 posibili mediatori ai (MBSR) – abillitățile de mindfulness, focusarea atenției, comutarea atenției și ruminația.
A reieșit că persoanele care au primit terapie cognitiv-comportamentală de grup, respectiv intervenție bazată pe tehnicile de meditație mindfulness pentru reducerea stresului, au raportat reduceri semnificative ale simptomelor de anxietate socială în comparație cu persoanele care nu au primit niciun tratament. Comparând între ele rezultatele celor două intervenții, nu au fost găsite diferențe semnificative. Acest fapt sugerează că ambele intervenții sunt la fel de eficiente pentru tratamentul fobiei sociale la adulți. Efectele terapeutice s-au menținut și la un an după încheierea tratamentului.
De asemenea, în urma terapiei participanții din ambele grupuri de intervenție au raportat schimbări semnificative și similare la nivelul: atenției (focusare mai bună a atenției și comutare mai bună a atenției dinspre stimuli amenințători spre stimuli neamenințători, abilități mai bune de mindfulness), cogniției (creșterea frecvenței reevaluării cognitive și reevaluării autoeficacității, mai puține distorsiuni cognitive și reducerea ruminației). Singura diferență între cele două intervenții a fost că participanții care au primit CBGT au raportat mai puține comportamente de evitare socială (care mențin simptomele) în comparație cu cei care au primit MBSR. Explicația ar putea fi că în terapia cognitiv-comportamentală se abordează explicit rolul evitării și pacienții sunt învățați să se expună la situațiile sociale temute, învățând astfel că ele nu sunt periculoase.
Dintre factorii amintiți, creștera frecvenței reevaluării și abilităților de mindfulness, îmbunătățirea focusării și comutării atenției, precum și reducerea comportamentelor de evitare și reducerea frecvenței distorsiunilor cognitive au mediat impactul celor două intervenții asupra simptomelor de fobie socială. Aceste rezultate sugerează că cele două intervenții, deși diferite, împărtășesc multiple mecanisme comune care duc la ameliorarea simptomelor.
În contrast, reducerea comportamentelor de evitare a mediat efectele ambelor terapii, dar în moduri diferite. O explicație ar fi că CBGT oferă oportunități provocatoare dar sigure de confruntare a fricilor sociale în care persoana învață că situația nu este periculoasă. În cazul MBSR componenta cheie care ar putea fi responsabilă de reducerea comportamentelor de evitare este acceptarea radicală a experienței.
Așadar, în urma acestui studiu reiese că CBGT și MBSR sunt la fel de eficiente pentru tratamentul fobiei sociale la adulți. Similaritatea efectelor celor două intervenții ar putea fi explicată de multiplele mecanisme psihologice comune implicate în procesul terapeutic.
Bibliografie