Tag Archives: iCBT

Terapiile online sunt eficiente pentru tulburarea de anxietate generalizată

Psiholog Alina Buza

Autor

Psih. Alina Buza

Psihoterapeut

Colaborator Centrul PAX

TratamentAnxietate.ro

Terapie online pentru anxietate si ingrijorari

O meta-analiză* publicată în 2015 în jurnalul Internet Interventions de către un grup de cercetători britanici și irlandezi a arătat că intervențiile psihoterapeutice online oferă rezultate promițătoare pentru tratamentul tulburării de anxietate generalizată și pentru simptomele îngrijorării patologice asociate.

* Pentru a obține o înțelegere mai bună despre cât de bine funcționează un anumit tratament în cazul unei tulburări, în practica standard, cercetătorii apelează la meta-analiză. Aceasta folosește o metodă statistică prin care combină rezultatele de la multiple studii științifice individuale dar asemănătoare, pentru a identifica tendințe în rezultatele studiilor și a extrage concluzii despre eficacitatea unui tratament.

În cazul de față, cercetătorii au investigat în ce măsură tulburarea de anxietate generalizată și îngrijorarea patologică (elementul central al anxietății generalizate) pot fi tratate cu succes prin intermediul intervențiilor psihoterapeutice online. Adițional au analizat și efectele intervențiilor online asupra simptomelor depresive, a deteriorării funcționale și a deteriorării calității vieții, care însoțesc adesea tulburarea de anxietate generalizată.

Pentru a identifica toate studiile clinice publicate cu privire la psihoterapiile online pentru tulburarea de anxietate generalizată, s-a efectuat o căutare sistematică în patru baze de date de referință. S-au găsit 20 de studii dintre care 11 au fost incluse în analiza finală. Cele 11 studii au implicat în total 771 de persoane cu vârsta peste 18 ani. Toți participanții au fost evaluați riguros și au fost incluși doar cei care au îndeplinit criteriile clinice de diagnostic pentru tulburarea de anxietate generalizată (și care aveau posibile simptome asociate, de depresie sau deteriorare funcțională). 371 dintre cele 771 de persoane au beneficiat de intervenție terpeutică online pentru tulburarea de anxietate generalizată, iar 400 de persoane au fost incluse pe lista de așteptare (nu au primit tratament în timpul desfășurării studiilor). În 9 dintre cele 11 studii intervenția terapeutică a fost modelată pe baza principiilor terapiei cognitiv-comportamentale, iar în 2 dintre studii participanții au primit intervenție psihodinamică online. Rezultatele studiilor au fost introduse într-un program statistic care i-a ajutat să calculeze și să extragă date despre eficacitatea intervențiilor online.

Rezultatele meta-analizei au arătat că persoanele care au beneficiat de intervențiile terapeutice online, în special de terapie cognitiv-comportamentală, au obținut ameliorări semnificative ale simptomelor de anxietate generalizată și ale îngrijorării patologice, în comparație cu participanții care nu au primit tratament. Autorii subliniază că aceste rezultate sunt similare celor raportate în studiile care au investigat efectele terapiei cognitiv-comportamentale față-în față pentru tulburarea de anxietate generalizată și pentru îngrijorarea patologică, atunci când au fost comparate cu lista de așteptare. Pentru îngrijorarea patologică rezultatele din literatură indică un impact mai ridicat al terapiei cognitiv-comportamentale față-în-față, comparativ cu cel al terapiilor online raportate de această meta-analiză. O posibilă explicație este că în intervențiile față-în-față sunt adesea tratate persoane cu simptome mai severe și prin urmare au mai mult spațiu de îmbunătățire.

Adițional, rezultatele au arătat și o schimbare pozitivă pentru simptomele de depresie asociate anxietății generalizate în cazul persoanelor care au beneficiat de terapia online în comparație cu cele care nu au primit tratament. Aceste rezultate sunt similare cu cele obținute anterior în literatură pentru terapiile față-in-față și online, sugerând că pe lângă impactul pozitiv al terapiei asupra simptomelor de anxietate generalizată, aceasta are impact și asupra simptomelor depresive comorbide. Au fost observate ameliorări și la nivelul distresului psihologic și al dizabilității.

Rămân câteva întrebări pentru a fi investigate în studii viitoare: În ce măsură rezultatele terapiilor online pentru tulburarea de anxietate generalizată se mențin pe termen lung? Cât de eficiente sunt terapiile online în comparație cu alte modalități de livrare a terapiei, pentru tulburarea de anxietate generalizată? Cât de eficiente sunt terapiile cognitiv-comportamentale online în comparație cu alte tipuri de terapii online pentru tratamentul tulburării de anxietate generalizată?

În concluzie, rezultatele acestei meta-analize susțin eficacitatea terapiilor online, în special eficacitatea terapiilor cognitiv-comportamentale, pentru tratamentul tulburării de anxietate generalizată și al simptomele de îngrijorare patologică. Rezultatele sunt similare cu cele ale terapiilor cognitiv-comportamentale desfășurate față-în-față. Intervențiile online bazate pe metoda cognitiv-comportamentală au un suport științific mai consistent și eficacitate mai ridicată comparativ cu intervențiile psihodinamice. Acest rezultat trebuie interpretat cu atenție întrucât doar 2 dintre cele 11 studii incluse în meta-analiză au investigat efectele intervenției psihodinamice online.

Bibliografie

Richards, D., Richardson, T., Timulak, L., & McElvaney, J. (2015). The efficacy of internet-delivered treatment for generalized anxiety disorder: A systematic review and meta-analysis. Internet Interventions, 2(3), 272-282.

Tratamentul depresiei prin terapie online

Psiholog Alina Buza

Autor

Psih. Alina Buza

Psihoterapeut

Colaborator Centrul PAX

TratamentAnxietate.ro

Depresia se poate trata online și în România! Clinica online DEPRETER oferă românilor de pretutindeni ajutorul de care au nevoie în caz de depresie: evaluare și diagnostic, tratament psihologic, ședințe online cu un psihoterapeut, forum de discuții cu alți pacienți. Accesați www.depreter.ro pentru terapia depresiei. [noiembrie 2018]

depresie3În iunie 2016 o echipă de cercetători elvețieni și germani a publicat un studiu amplu referitor la intervențiile psihoterapeutice online pentru tratamentul depresiei, în jurnalul Dialogues in Clinical Neuroscience. Studiul a arătat că intervențiile psihoterapeutice livrate prin intermediul Internetului sunt eficiente pentru tratamentul depresiei și beneficiază de un suport științific consistent.

Până în prezent au fost dezvoltate o diversitate de intervenții psihoterapeutice adresate depresiei. Terapia cognitiv-comportamentală și terapia interpersonală sunt recomandate în protocoalele clinice ca fiind cele mai eficiente pentru tratamentul depresiei. Însă în ciuda tratamentelor eficiente existente, multe persoane nu au acces la terapie. Consecințele depresiei netratate pot fi severe ducând la reducerea calității vieții, afectarea relațiilor sociale, deteriorarea funcționării la locul de muncă și, în cazurile severe, la suicid.

Astfel, o problemă frecvent identificată este discrepanța semnificativă dintre numărul mare de persoane care suferă de depresie și accesul acestora la tratament. Doar aproximativ 54% dintre persoanele care suferă de depresie primesc o formă de tratament, iar dintre acestea un număr și mai redus beneficiază de tratamentul adecvat.

Cauzele discrepanței dintre prevalența depresiei și accesarea tratamentului ar putea fi date de: (1) deficite în sistemul de sănătate – erori de diagnosticare, dificultăți de a ajunge la pacienții din zonele izolate, dar și de (2) reticența de a căuta tratament din partea celor afectați – datele arată că trec aproximativ 8 ani între instalarea simptomelor depresive și căutarea tratamentului. Dificultatea de a ajunge la terapie în orele de muncă, constrângerile financiare, lipsa de motivare, atitudinile negative față de terapie, lipsa de încredere că terapia poate fi de ajutor sau teama de stigmatizare sunt doar câteva dintre motivele acestei reticențe.

Intervențiile psihoterapeutice livrate prin intermediul Internetului (sau intervenții psihoterapeutice online) ar putea constitui o soluție viabilă pentru reducerea discrepanței și creșterea accesibilității la tratament. Au fost dezvoltate și testate un numar larg de intervenții psihoterapeutice online pentru tratamentul depresiei, în special folosind metoda terapiei cognitiv-comportamentale. Aceste intervenții cuprind în general module cu informații și numeroase exerciții derivate din terapia cognitiv-comportamentală care se adresează simptomelor depresiei pe mai multe niveluri (ex. comportamental, fiziologic, cognitiv).

Intervențiile psihoterapeutice online sunt livrate sub forma unor module (lecții) terapeutice care pot fi parcurse în două moduri: (1) pe cont-propriu, fără ghidarea unui terapeut (intervenții neghidate) sau (2) cu ghidarea periodică a unui terapeut (intervenții ghidate). Scopul principal al ghidării terapeutice este de a oferi sprijin în parcurgerea modulelor online, de a oferi feedback și de a răspunde la întrebări.

Datele din cercetare arată că ambele tipuri de intervenții – ghidate și neghidate – sunt eficiente, rezultate mai bune obținându-se pentru intervențiile ghidate, comparativ cu cele neghidate. Rezultatele superioare pentru intervențiile ghidate sunt atribuite de către unii cercetători motivației pacientului de a adera la tratament care rezultă din interacțiunea umană cu terapeutul.

O persoană care accesează un tratament online pentru depresie poate beneficia de: (1) accesibilitate la tratament și utilizarea flexibilă a modulelor terapeutice, indiferent de spațiu și timp, (2) parcurgerea materialelor și exercițiilor în ritmul propriu și revenirea asupra lor, (3) costurile mai scăzute comparativ cu terapia față în față, (4) un nivel ridicat de intimitate și anonimat, (5) accesul la conținuturi standardizate, calitative, indiferent de abilitățile terapeutului.

Totodată ar fi recomandat să fie informată cu privire la posibilele dezavantaje: (1) probleme tehnice sau conexiunea slabă la Internet, (2) programele nu sunt destinate situațiilor de criză precum suicidul, (3) pot apărea uneori dificultăți de înțelegere ale materialelor în lipsa ghidării terapeutice, (4) nu toate programele online sunt dezvoltate pe baza unui suport științific riguros, prin urmare este necesară alegerea cu atenție a programului terapeutic.

Autorii acestei lucrări au analizat și rezumat un număr impresionant de studii clinice riguroase care au evaluat intervențiile psihoterapeutice online pentru tulburările mentale și au concluzionat că există evidențe substanțiale care susțin eficiența tratamentului pentru simptomele depresive. Astfel, se pot adresa cu încredere serviciilor de terapie online destinate depresiei persoanele care: (1) au un diagnostic clinic – rezultatele studiilor privind eficiența sunt riguroase; (2) se confruntă cu simptome depresive fără a îndeplini criteriile unui diagnostic clinic – rezultatele studiilor sunt riguroase; (3) experiențiază simptome depresive secundare unei alte tulburări; epilepsia, scleroza multiplă sau diabetul sunt adesea însoțite de simptome depresive; autorii menționează o serie de studii care arată că intervențiile online pentru depresia comorbidă în cazul acestor boli au dus la ameliorarea semnificativă a simptomelor depresive – rezultatele studiilor sunt promițătoare, dar sunt necesare studii suplimentare care să confirme aceste rezultate și de asemenea să investigheze și alte boli (ex. insuficiența cardiacă).

Așadar, intervențiile psihoterapeutice online destinate tratamentului depresiei beneficiază de un suport științific consistent. Ambele tipuri de intervenții – ghidate si neghidate – sunt eficiente, rezultate mai bune obținându-se pentru intervențiile ghidate de terapeut, comparativ cu cele neghidate. O serie de studii au raportat efecte ale intervențiilor online pentru depresie similare cu cele ale terapiei față-în-față, sunt necesare însă replicări ale acestor rezultate înainte de a trasa concluzii solide.

Bibliografie

Schröder, J., Berger, T., Westermann, S., Klein, J. P., & Moritz, S. (2016). Internet interventions for depression: new developments. Dialogues in Clinical Neuroscience, 18 (2), 203.