Ieșirile în oraș cu prietenii, sau la evenimente ce oferă prilejul de a cunoaște oameni interesanți, sunt pentru mulți motive de bucurie.
Persoanele cu fobie socială însă nu simt bucurie în aceste situații, ci un distres major. De ce le este teamă? Pe scurt, de interacțiunile cu oamenii.
Dacă am încerca, într-un exercițiu de imaginație, să observăm cum arată viața de zi cu zi pentru cineva care suferă de fobie socială, am vedea o persoană care trăiește stări intense de nesiguranță, neliniște, tensiune atunci când face cunoștință cu cineva sau dacă se întâmplă să fie în centrul atenției, dacă este supravegheată de către profesor în timp ce scrie la un examen sau dacă este observată de către colegi sau șef desfășurând o sarcină la servici, dacă trebuie să întâlnească persoane importante, sau pur și simplu când este pusă în situația de a mânca, vorbi în public sau de a-i privi pe ceilalți în ochi. Inima îi bate cu putere, se înroșește la față, tremură, este copleșită de gânduri negative legate de propria inadecvare și de cât de aspru o vor judeca ceilalți și tot ce își dorește este să scape din aceste situații. Evitarea interacțiunilor sociale nu este însă o soluție, ci dimpotrivă, perpetuează fobia. Ce se poate face atunci? În studiile de psihologie, un rol important în dezvoltarea și menținerea fobiei sociale este atribuit gândurilor/credințelor iraționale despre sine și despre ceilalți. Pentru ameliorarea simptomelor, tratamentul conține mai multe etape. Una dintre ele constă în identificarea gândurilor/credințelor iraționale specifice și schimbarea lor.
Gândesc persoanele cu fobie socială diferit față de alți oameni?
Da și nu. Cu toții putem avea din când în când aceste gânduri. Diferența este că la personele cu fobie socială acestea sunt mult, mult mai frecvente și mai intense. Profesorul de psihologie Stefan Hofmann a organizat credințele persoanelor cu fobie socială în trei categorii principale:
- Credințe despre situațiile sociale: își stabilesc obiective nerealiste și au așteptări excesiv de înalte privind propria performanță socială; cred că valoarea lor este dată de modul în care îi evaluează ceilalți și prin urmare se tem că vor fi aspru judecați; cred că le lipsesc abilitățile sociale de a comunica cu ceilalți și că nu pot face față interacțiunii; cred că vor suferi consecințe dezastruoase din cauza comportamentului lor;
- Credințe despre sine: au o părere negativă despre propria persoană în situațiile sociale (ex. “sunt de neiubit”, “sunt inadecvat/ inadecvată”); își îndreaptă atenția excesiv asupra propriului comportament inadecvat;
- Credințe despre emoții: cred că nu își pot controla emoțiile și că acestea nu pot fi schimbate;
Până în prezent, cercetările psihologice au acordat multă atenție primelor două categorii de credințe, însă, în ciuda emoțiilor intense trăite de persoanele cu fobie socială, credințele acestora despre emoții au fost puțin studiate. Se cunoaște doar că, în general, oamenii diferă în credințele lor despre emoții. Unii cred că emoțiile sunt entități fixe, care nu pot fi controlate sau schimbate. Alții cred că emoțiile sunt maleabile și oricine poate învăța să își schimbe sau să își controleze propriile emoții. Aceste credințe sunt adesea inconștiente.
Ce cred despre emoții persoanele cu fobie socială?
În încercarea de a oferi un răspuns, un grup de cercetători din Australia și SUA a realizat un studiu în care a măsurat și comparat credințele despre emoții, stresul, anxietatea și starea de bine la adulți cu fobie socială și la adulți sănătoși. Mai specific, au măsurat:
(1) credințele despre emoții: credințele despre maleabilitatea emoțiilor în general, credințele despre maleabilitatea propriilor emoții, credințele despre maleabilitatea anxietății lor sociale;
(2) stresul și anxietatea: stresul perceput, anxietatea ca trăsătură, anxietatea în interacțiunile sociale;
(3) starea de bine: stima de sine, satisfacția cu viața, afectul pozitiv, afectul negativ;
Au descoperit că persoanele cu fobie socială, spre deosebire de cele sănătoase, cred că emoțiile lor, emoțiile în general și anxietatea lor socială nu pot fi schimbate sau controlate. Credințele despre fixitatea emoțiilor au prezis un nivel ridicat de stres, anxietate ridicată și stare de bine scăzută, adăugând o suferință suplimentară celei generate de fobia socială. De asemenea, persoanele cu fobie socială au avut un nivel mai scăzut al stimei de sine și afect negativ mai ridicat comparativ cu persoanele sănătoase.
Aceste credințe indică percepția lipsei de control asupra propriilor emoții. În contrast, persoanele sănătoase credeau că emoțiile pot fi schimbate îndicând percepția unui control ridicat asupra lor.
Rezultatele au fost publicate în 2014, în Australian Journal of Psychology, acesta fiind unul dintre primele studii care a investigat credințele despre emoții la persoanele cu fobie socială.
De ce contează aceste rezultate?
(1) Datorită implicațiilor pe care le au pentru tratament. Pacienții care cred că nu își pot controla și schimba emoțiile și simptomele fobiei sociale, care consideră că ele sunt trăsături fixe de personalitate mai degrabă decât o problemă de sănătate mentală tratabilă, rămân în suferință și nu caută tratament, adesea ani în șir. Cercetătorii atrag atenția că persoanele cu fobie socială așteaptă uneori până la 9 ani înainte de a apela la un tratament specializat.
(2) Credințele despre emoții joacă un rol esențial în terapie. DeCastella și colegii săi au publicat în martie 2015, în jurnalul Cognitive Behaviour Therapy, primul studiu care a investigat în ce măsură credințele despre emoții influențează rezultatele terapiei cognitiv-comportamentale pentru fobia socială.
Cercetătorii au măsurat credințele despre emoții pentru 24 de pacienți cu fobie socială care au primit 16 ședințe de terapie cognitiv-comportamentală și i-au comparat cu 29 de pacienți cu fobie socială aflați pe lista de așteptare și urmând să primească tratament după finalizarea studiului.
Au descoperit că, pacienții cu fobie socială care au beneficiat de terapie cognitiv-comportamentală, spre deosebire de cei care nu au primit tratament, au reușit să-și modifice substanțial credințele fixe despre emoții și despre anxietatea socială. Mai mult, schimbarea credințelor fixe a mediat/explicat reducerea simptomelor de anxietate socială după terapia cognitiv-comportamentală.
Astfel, terapia cognitiv-comportamentală a ajutat la schimbarea credințelor fixe despre emoții. La rândul lor, credințele despre maleabilitatea emoțiilor au explicat reducerea simptomelor de fobie socială relaționate cu tratamentul.
Mesajul pentru cei care suferă de fobie socială este că gândurile și emoțiile care le întrețin simptomele pot fi schimbate și ei sunt cei care pot genera și controla schimbările. Terapia cognitiv-comportamentală îi poate ajuta să facă aceste schimbări și pot apela la ea cu încredere.
Bibliografie
- De Castella, K., Goldin, P., Jazaieri, H., Ziv, M., Heimberg, R. G., & Gross, J. J. (2014). Emotion beliefs in social anxiety disorder: Associations with stress, anxiety, and well-being. Australian Journal of Psychology, 66(2), 139-148.
- De Castella, K., Goldin, P., Jazaieri, H., Heimberg, R. G., Dweck, C. S., & Gross, J. J. (2015). Emotion beliefs and cognitive behavioural therapy for social anxiety disorder. Cognitive behaviour therapy, 44(2), 128-141.
- Hofmann, S. G. (2007). Cognitive factors that maintain social anxiety disorder: A comprehensive model and its treatment implications. Cognitive Behaviour Therapy, 36(4), 193–209.