Rolul sportului ca factor de protecție pentru sănătatea fizică este binecunoscut și susținut de numeroase date din literatura științifică. În ultimii ani, tot mai multe studii au clarificat și arătat rolul protectiv al activității fizice și asupra sănătății mentale. Până în prezent studiile privind relația dintre sport și sănătatea mentală au acordat mai multă atenție depresiei, arătând că exercițiul fizic produce modificări în corp și creier, având un puternic efect antidepresiv.

Depresia este o condiție cronică, cu o prevalență de până 20% de-a lungul vieții și constituie o sursă majoră de dizabilitate. Tratamentul standard recomandat în ghidurile clinice include farmacoterapia și psihoterapia. Activitatea fizică și sportul sunt indicate în aceste ghiduri pentru efectele lor benefice în tratamentul depresiei. Mai multe studii recente au analizat efectul sportului asupra simptomelor depresive, prezentând concluzii ferme despre eficiența acestuia. Astfel:

Într-o sinteză teoretică recentă, care a fost acceptată spre publicare și urmează să apară în decembrie 2016 în jurnalul Preventive Medicine, se arată că există o legătură puternică între activitatea fizică și sănătatea mentală. Mai specific, lipsa de activitate fizică predispune spre un risc ridicat de a dezvolta depresie, în timp ce activitatea fizică moderată este un factor de protecție major pentru prevenirea depresiei.

Cercetătorii, coordonați de Felipe Schuch de la Centro Universitario La Salle, din Brazilia, au folosit metoda meta-analizei pentru a pentru a sumariza statistic rezultatele a trei studii longitudinale care au investigat asocierea dintre rezistența cardiovasculară și depresie (rezistența cardiovasculară se referă la capacitatea sistemului circulator și a sistemului respirator de a asigura suportul energetic în timpul efortului). Cercetătorii au pornit de la ipoteza că un nivel scăzut al rezistenței cardiovasculare este asociat cu un risc ridicat de instalare a depresiei. Două dintre cele trei studii au fost realizate în America și unul în Suedia și au inclus în total 1,142,669 de persoane, dintre care aproape 98% au fost bărbați (1,128,487 bărbați și 3040 femei). Rezistența cardiovasculară a fost măsurată prin metode obiective – exerciții pe banda de alergare, pedalarea pe o bicicletă staționară și urcarea scărilor. Sănătatea mentală a participanților a fost măsurată cu teste standard la începutul și la sfârșitul studiilor. Participanții au fost observați până la 40 de ani după încheierea studiului.  

A reieșit că femeile și bărbații cu un nivel scăzut și mediu al rezistenței cardiovasculare prezentau un risc ridicat de a dezvolta depresie. În particular, cei cu nivelul cel mai scăzut, respectiv cu un nivel mediu al rezistenței cardiovasculare, au fost cu 75%, respectiv 23% mai predispuși să dezvolte depresie decât persoanele cu rezistența cardiovasculară cea mai ridicată. S-a găsit că nivelul ridicat al rezistenței cardiovasculare este un factor de protecție semnificativ împotriva depresiei atât pentru femei cât și pentru bărbați. Rezistența cardiovasculară poate fi îmbunătățită prin sport.

Concluzia cercetătorilor a fost că intervențiile care urmăresc îmbunătățirea rezistenței cardiovasculare, prin sport, oferă beneficii antidepresive semnificative. Acestea sunt susținute de datele din studii anterioare care au arătat că orice nivel de activitate fizică, inclusiv nivele scăzute precum exercițiile ușoare sau o plimbare, pot preveni instalarea depresiei.

Într-un studiu separat, publicat în iunie 2016 în Journal of Psychiatric Research, același cercetător, Felipe Schuch, alături de colegii săi au investigat dacă exercițiul fizic ar putea fi util ca tratament pentru depresia deja instalată. Aceștia au sintetizat rezultatele din 25 de studii, incluzând 1487 de persoane, în care persoane cu simptome de depresie peste pragul clinic sau cu un diagnostic stabilit de tulburare depresivă majoră, care au urmat un program de exerciții fizice, au fost comparate cu persoane cu simptome depresive peste pragul clinic sau cu un diagnostic de tulburare depresivă majoră, care nu făceau sport. Per general, a reieșit că exercițiile fizice au un efect antidepresiv semnificativ și ridicat pentru persoanele cu depresie. În particular, exercițiile aerobice, de intensitate moderată și ridicată, supervizate de un instructor calificat, au ameliorat semnificativ simptomele depresive, cu rezultate mai bune pentru persoanele cu simptome mai severe. Autorii concluzionează că este posibil ca studiile anterioare să fi subestimat beneficiile exercitiului fizic pentru persoanele cu depresie și argumentează că datele acestei analize oferă evidențe robuste ale eficienței exercițiilor fizice pentru managementul depresiei.

Este clar stabilit că sportul produce modificări în funcționarea și forma corpului. Mecanismele prin care activitatea fizică ne modifică starea mentală și emoțiile sunt însă mai puțin înțelese. În februarie 2016, Felipe Schuch și colegii săi au publicat un studiu în Neuroscience and Biobehavioral Reviews, în care au investigat răspunsurile neurobiologice după exercițiul fizic, la persoanele cu tulburare depresivă majoră. Cu alte cuvinte, aceștia au fost interesați să afle ce se schimbă în corp și creier în timpul sportului și cum ar putea aceste schimbări să ducă la îmbunătățirea stării mentale. Cercetătorii au sintetizat datele din 20 de studii, incluzând 1353 de persoane diagnosticate cu tulburare depresivă majoră. Au fost analizate probe de sânge, înainte și după ce făceau sport. Cercetătorii argumentează că etiologia tulburării depresive majore este necunoscută și multifactorială. Ei subliniază că exercițiul fizic induce răspunsuri acute (efecte trecătoare care apar imediat după o rundă de exerciții) și răspunsuri cronice (schimbări care apar după o perioadă mai lungă de antrenament), ambele având efecte asupra sistemului endocrin, neurogenezei, inflamației, stresului oxidativ și activității corticale. Se consideră că interacțiunile complexe dintre aceste sisteme ar putea oferi un răspuns explicativ pentru efectul antidepresiv al sportului, dar ele nu sunt pe deplin înțelese. Din acest studiu a reieșit că sportul a redus semnificativ anumiți markeri ai inflamației și a crescut nivelul unor hormoni și al unor substanțe biochimice care se crede că au o contribuție la sănătatea creierului. Sunt necesare însă mai multe studii pentru a se ajunge la o explicație fermă.

Per general, exercițiul fizic este considerat o intervenție validă, cu efecte benefice semnificative și incontestabile pentru managementul simptomelor de depresie. Mesajul principal al cercetătorilor este că oamenii au nevoie să fie activi pentru a-și îmbunătăți sănătatea mentală.

Bibliografie

1. Schuch, F. B., Vancampfort, D., Sui, X., Rosenbaum, S., Firth, J., Richards, J., … & Stubbs, B. (2016). Are lower levels of cardiorespiratory fitness associated with incident depression? A systematic review of prospective cohort studies. Preventive Medicine, 93, 159-165.
2. Schuch, F. B., Vancampfort, D., Richards, J., Rosenbaum, S., Ward, P. B., & Stubbs, B. (2016). Exercise as a treatment for depression: a meta-analysis adjusting for publication bias. Journal of psychiatric research, 77, 42-51.
3. Schuch, F. B., Deslandes, A. C., Stubbs, B., Gosmann, N. P., da Silva, C. T. B., & de Almeida Fleck, M. P. (2016). Neurobiological effects of exercise on major depressive disorder: A systematic review. Neuroscience & Biobehavioral Reviews, 61, 1-11.