Pentru mulți angajați, locul de muncă vine cu presiunea constantă de a menține o atitudine pozitivă și de a ascunde emoțiile negative atunci când interacționează cu clienții sau cu colegii. Scopul acestei norme este de a limita probabilitatea apariției conflictelor și menținerea unei imagini de profesionalism. Deși organizația poate beneficia de pe urma unei astfel de norme, pentru angajați nu este deloc ușor să mențină pe termen lung un comportament “de suprafață”. Ce probleme pot aparea în timp dacă angajații sunt presați să-și ascundă mereu emoțiile? se întreabă specialiștii în psihologie.
O serie de studii (vezi 
aici, aici și aici) arată că disimularea trăirilor emoționale la locul de muncă poate amplifica încărcătura emoțională resimțită de angajați și se asociază cu efecte negative asupra stării de sănătate. Din acest motiv, un grup de cercetători de la Universitatea din Pennsylvania, Statele Unite, au dorit să investigheze dacă efectele disimulării emoțiilor la serviciu se extind și dincolo de locul de muncă. Mai precis, studiul a urmărit legătura dintre acest tipar de comportament al angajaților și satisfacția în cuplu raportată de partenerii lor de viață. Autorii au pornit de la ideea că presiunea de a apărea bine dispus și de a masca emoțiile negative la locul de muncă poate să aibă un impact negativ asupra sănătății emoționale a angajatului și să influențeze, indirect, și comportamentul de acasă al acestuia.
Cercetătorii au administrat chestionare unui număr de 197 de manageri de hotel, precum și partenerilor de viață ai acestora. Managerii au fost întrebați despre frecvența cu care trebuie să se comporte disimulat la serviciu și despre starea lor emoțională, iar partenerii de viață trebuiau să raporteze cât de mulțumiți sunt de comportamentul de acasă al soțului sau soției.
Așa cum au prezis autorii, cu cât nevoia de a manifesta un comportament de suprafață la serviciu era mai mare, cu atât managerii declarau că sunt mai epuizați emoțional și, în consecință, și nemulțumirea cu relația a partenerului lor de viață era mai ridicată. Este posibil ca nevoia de a economisi resurse emoționale să îi facă pe angajați să devină mai puțin implicați în relația de cuplu. Ceea ce este interesant este că epuizarea emoțională se datorează, conform studiului, anxietății pe care angajații o acumulează atunci când trebuie să își mascheze emoțiile. Presiunea de a pozitiv și de a nu exprima emoții negative în fața colegilor, a superiorilor sau a clienților poate crea anxietate de la un moment dat, spun autorii, probabil din cauza îngrijorării de a nu pierde controlul la serviciu. Iar dacă angajații resimt această anxietate pentru perioade lungi de timp, există șanse mai mari ca aceștia să ajungă la epuizare emoțională.
Autorii concluzionează că felul în care ne raportăm la ideea de a ne masca emoțiile la serviciu este extrem de important pentru cum ne simțim și cum ajungem să ne comportăm cu ceilalți. Dacă avem încredere că putem să ne reglăm corespunzător emoțiile în astfel de situații și nu suntem stresați atunci când trebuie să manifestăm tact, nu vom resimți la fel de multă anxietate, nu ne vom epuiza emoțional și vom funcționa mai bine. De asemenea, cercetătorii ne recomandă să ne luăm mici pauze la serviciu în care să interacționăm cât mai natural cu colegii. Astfel de comportamente ne pot ajuta să ne “reîncărcăm bateriile” și să devenim mai stăpâni pe emoțiile noastre în situații profesionale. O altă recomandare importantă este să ne manifestăm autentic în mediul de acasă și să comunicăm deschis cu membrii familiei. Procedând astfel, este probabil să scădem tensiunea acumulată la serviciu și să îmbunătățim totodată și nivelul de satisfacție în cuplu al partenerului de viață.
Bibliografie
Hülsheger, U. R., & Schewe, A. F. (2011). On the costs and benefits of emotional labor: A meta-analysis of three decades of research. Journal of Occupational Health Psychology, 16, 361–389.
Krannitz, M. A., Grandey, A. A., Liu, S., & Almeida, D. A. (2015). Workplace surface acting and marital partner discontent: Anxiety and exhaustion spillover mechanisms
Pugh, S. D., Groth, M., & Hennig-Thurau, T. (2011). Willing and able to fake emotions: A closer examination of the link between emotional dissonance and employee well-being. Journal of Applied Psychology, 96, 377–390.
Wagner, D. T., Barnes, C. M., & Scott, B. A. (2014). Driving it home: How workplace emotional labor harms employee home life. Personnel Psychology, 67, 487–516
În acest scop, cercetătorii au evaluat rezultatele a nouă studii care investigau în mod specific legătura dintre sedentarism și anxietate. Studiile vizau diverse comportamente sedentare, printre care privitul la televizor, utilizarea calculatorului, statul așezat în timpul transportului, la serviciu, precum și timpul total petrecut stând jos de-a lungul unei zile. Două dintre studii au inclus copii și adolescenți, restul de șapte referindu-se la adulți.
multe persoane sunt conectate la internet şi la tehnologie. 
