Un studiu publicat la începutul acestui an recomandă persoanelor care suferă de stres cronic sau anxietate să găsească moduri de a reduce astfel de simptome înainte ca acestea să producă o deteriorare accelerată la nivelul creierului.
Stresul și anxietatea cresc riscul de a dezvolta alte tulburări mentale, cum ar fi depresia, dar pot duce de asemenea și la tulburări neurodegenerative precum boala Alzheimer. O echipă de cercetători de la Institutul Baycrest Health Sciences au examinat regiunile din creier care sunt afectate de anxietate, teamă și stres cronic, și au concluzionat că în zone precum hipocampul și cortexul prefrontal apare o degenerare structurală (de ex. diminuarea numărului de neuroni). Această degenerare, precum și o reducere în gradul de funcționare a acestor zone pot fi cauza unui risc crescut în rândul persoanelor care suferă de stres cronic și anxietate de a dezvolta tulburări neuropsihiatrice.
Teama și stresul fac parte din viața de zi cu zi și nu prezintă o problemă pentru sănătate atunci când stările sunt moderate sau episodice, cum ar fi, de exemplu, în situația unui interviu sau examen. Însă atunci când aceste reacții devin acute și frecvente, ele pot avea un impact semnificativ asupra activităților zilnice din diferite arii de viață, precum școală, serviciu sau relațiile cu ceilalți. Anxietatea și stresul cronic sunt stări patologice, cauzate de activarea prelungită a răspunsului fiziologic normal la stres, care pot avea efecte negative asupra sistemului imunitar, metabolic și cardiovascular, și pot conduce la atrofia hipocampului – o structură a creierului implicată în memoria de lungă durată și în orientarea spațială.
Studiul organizat de Institutul Baycrest Health Sciences a arătat că, pe lângă hipocamp, și alte structuri ale creierului pot avea de suferit după expunerea prelungită la stres și anxietate. Este vorba de structuri ale creierului care sunt direct implicate în trăirea emoțiilor de frică și anxietate, precum amigdala și cortextul prefrontal, care pot suferi dereglări importante în activitatea neuronală, precum supraactivare (în amigdală) sau subactivare (în cortexul prefrontal).
Cercetătorii au încheiat însă pe un ton optimist – astfel de efecte negative induse de stres și anxietate nu sunt complet ireversibile. Cei care studiază fenomenul de neurogenză de la nivelul hipocampului au descoperit deja factori care contribuie la menținerea acesteia, precum exercițiul fizic sau medicația de tip anti-depresiv. Pe de altă parte, prevenția joacă un rol la fel de important – tratamentul anxietății și stresului cronic duc la ameliorarea acestor simptome și la o scădere a riscului de a dezvolta tulburări comorbide. În articolul nostru: Efectele psihoterapiei și medicației anxiolitice asupra creierului puteți citi despre modul în care psihoterapia și medicația pot corecta activitatea creierului în cazul problemelor de anxietate.
Articolul citat poate fi gasit la urmatorul link:
În acest scop, cercetătorii au evaluat rezultatele a nouă studii care investigau în mod specific legătura dintre sedentarism și anxietate. Studiile vizau diverse comportamente sedentare, printre care privitul la televizor, utilizarea calculatorului, statul așezat în timpul transportului, la serviciu, precum și timpul total petrecut stând jos de-a lungul unei zile. Două dintre studii au inclus copii și adolescenți, restul de șapte referindu-se la adulți.
multe persoane sunt conectate la internet şi la tehnologie. 
